Noi reglementări UE și implicații locale
Dimensiunile și greutatea tot mai mari ale vehiculelor noi, în special ale SUV-urilor, reprezintă o preocupare majoră pentru siguranța rutieră și mediu, cu potențialul de a provoca mii de decese suplimentare la nivel european până în 2040, conform unui studiu recent citat de Digi24. Această tendință ridică semne de întrebare serioase și în România, unde parcul auto a crescut considerabil, iar infrastructura nu a ținut pasul. Expertul în siguranță rutieră, Dr. Mircea Popescu, de la Asociația pentru Siguranță Rutieră, a declarat pentru HotNews că „greutatea și dimensiunile sporite ale vehiculelor agravează consecințele accidentelor, în special pentru utilizatorii vulnerabili, și pun presiune pe infrastructura existentă, adesea subdimensionată”.
Studiul realizat de European Transport Safety Council (ETSC), publicat la începutul acestui an, subliniază că, deși numărul deceselor rutiere a scăzut în ultimii ani, creșterea masivă a vehiculelor ar putea anula aceste progrese. Potrivit ETSC, aproximativ 20.000 de vieți ar putea fi pierdute până în 2040 dacă nu se iau măsuri urgente. Această estimare include și un impact semnificativ asupra României, unde, potrivit datelor Eurostat pentru 2023, țara continuă să aibă una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate rutieră din Uniunea Europeană, cu peste 80 de decese la milionul de locuitori, comparativ cu media UE de aproximativ 50. Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că în 2022 au fost înregistrate peste 1.600 de decese pe drumurile din România, un număr la care contribuie și factori legați de tipul vehiculelor implicate.
Principala problemă, conform Agerpres, o reprezintă SUV-urile, care au devenit extrem de populare. Un SUV mediu este cu 20% mai lat și cu 25% mai greu decât o mașină medie din anul 2000. Această creștere în dimensiuni și greutate se traduce printr-o energie cinetică mult mai mare în cazul unui impact, ceea ce crește riscul de răniri grave și decese, mai ales pentru pietoni, bicicliști și motocicliști. De exemplu, un impact cu un vehicul mai greu și mai înalt este mult mai probabil să provoace leziuni letale la nivelul trunchiului și capului, comparativ cu un impact cu o mașină mai mică.
Digi24 a evidențiat că reglementările actuale ale UE, în special Regulamentul General de Siguranță (GSR), nu au ținut pasul cu evoluția parcului auto. Deși GSR 2, care intră în vigoare din iulie 2024, impune sisteme avansate de asistență pentru șofer (ADAS), cum ar fi frânarea automată de urgență și asistența pentru menținerea benzii, aceste măsuri nu abordează direct problema dimensiunilor și greutății vehiculelor. Mai mult, studiul ETSC sugerează că beneficiile acestor sisteme ADAS ar putea fi diminuate de riscurile crescute generate de vehiculele mai mari.
Un alt aspect criticat de ETSC este sistemul de rating de siguranță Euro NCAP, care, deși util, nu include în testele sale impactul vehiculelor mari asupra pietonilor și bicicliștilor în scenarii reale de accident. Potrivit HotNews, în România, unde infrastructura rutieră urbană este adesea îngustă și aglomerată, cu multe treceri de pietoni nesemnalizate corespunzătoare, impactul vehiculelor mari este amplificat. Parcarea acestor vehicule devine, de asemenea, o problemă, ocupând mai mult spațiu și blocând vizibilitatea, mai ales în zonele rezidențiale din orașe precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara.
Discrepanțele dintre surse apar în abordarea soluțiilor. În timp ce Digi24 și Agerpres se concentrează pe necesitatea unor reglementări europene mai stricte privind dimensiunile și greutatea maximă a vehiculelor, HotNews adaugă și perspectiva responsabilității autorităților locale în adaptarea infrastructurii. Primarul Sectorului 3 din București, Robert Negoiță, a declarat într-o conferință de presă recentă că „avem nevoie de soluții integrate, de la reglementări la nivel național și european, până la investiții în lărgirea drumurilor și crearea de piste dedicate pentru bicicliști, pentru a asigura siguranța tuturor participanților la trafic”.
Un alt risc, detaliat de Agerpres, este așa-numitul „efect de capotă”, unde capota mai înaltă a SUV-urilor face ca în cazul unui impact cu un pieton, corpul acestuia să fie lovit direct în zona superioară, crescând probabilitatea de răniri grave la cap și torace. Pe lângă impactul direct asupra siguranței, vehiculele mai mari și mai grele consumă, în general, mai mult combustibil, contribuind la creșterea emisiilor de CO2. Un raport al Agenției Europene de Mediu din 2021 a indicat că sectorul transporturilor este responsabil pentru aproximativ 25% din emisiile totale de gaze cu efect de seră din UE, iar popularitatea SUV-urilor agravează această situație, contracarând eforturile de decarbonizare.
În context european, unele orașe, precum Parisul, au început să implementeze măsuri pentru a descuraja utilizarea vehiculelor mari, prin taxe de parcare diferențiate. Această abordare ar putea fi replicată și în România, unde, deși nu există încă taxe specifice pentru SUV-uri, discuțiile pe această temă încep să apară în mediul public și în rândul autorităților locale. Un studiu al Băncii Europene de Investiții din 2023 a arătat că o creștere cu 10% a greutății medii a vehiculelor din trafic este asociată cu o creștere de 3% a riscului de deces pentru utilizatorii vulnerabili ai drumului.
De ce contează
Această tendință a vehiculelor mai mari are implicații directe și grave pentru siguranța rutieră în România, o țară deja afectată de o rată ridicată a accidentelor. Lipsa unei infrastructuri adecvate și reglementări deficitare pot transforma mașinile impunătoare în pericole sporite pentru pietoni, bicicliști și alți participanți la trafic. Conștientizarea publică și presiunea asupra autorităților pentru a adopta măsuri proactive sunt esențiale pentru a preveni un număr semnificativ de decese și răniri, protejând viețile și îmbunătățind calitatea vieții urbane.
În viitor, se anticipează o dezbatere intensificată la nivel european privind revizuirea standardelor de siguranță și de mediu pentru vehicule. Comisia Europeană ar putea propune noi reguli care să limiteze dimensiunile sau să impună cerințe suplimentare de siguranță pentru vehiculele mai mari. La nivel național, este imperativ ca Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, alături de autoritățile locale, să elaboreze strategii integrate care să includă adaptarea infrastructurii rutiere, campanii de conștientizare și, posibil, introducerea unor taxe sau reglementări locale care să descurajeze utilizarea excesivă a vehiculelor supradimensionate.
Fără o acțiune concertată, România riscă să vadă o creștere a numărului de victime rutiere, contrar obiectivelor de siguranță rutieră ale UE.