Sindicatele denunță discriminarea și încălcarea vieții private
Blocul Național Sindical (BNS) a solicitat, miercuri, 24 iunie 2026, interzicerea expresă a utilizării testelor poligraf în procesele de recrutare din România și introducerea de sancțiuni pentru angajatorii care condiționează angajarea de acceptarea detectorului de minciuni. Potrivit Mediafax, sindicaliștii argumentează că această practică încalcă drepturi fundamentale, inclusiv dreptul la viață privată garantat de Constituția României și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, depășind cadrul legal al procesului de recrutare. "Utilizarea testului poligraf încalcă flagrant principiul nediscriminării, prevăzut și sancționat de art. 5 din Codul Muncii", a declarat un reprezentant al BNS.
Organizația sindicală a semnalat o creștere alarmantă a cazurilor în ultimele săptămâni, în care candidații la angajare au reclamat că li s-a solicitat să accepte testarea cu poligraful ca etapă eliminatorie de recrutare. Această condiționare, susține BNS, creează un tratament diferențiat între candidați pe criterii care nu au legătură cu aptitudinile profesionale sau cu capacitatea de a îndeplini atribuțiile postului. Legislația muncii permite angajatorilor să solicite doar informații relevante pentru verificarea aptitudinilor profesionale, iar testele poligraf depășesc acest cadru, ridicând probleme serioase de conformitate cu regulamentele privind protecția datelor cu caracter personal, în special Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) din 2016.
Refuzul unui candidat de a participa la o astfel de testare nu ar trebui să poată fi folosit ca motiv de excludere din procesul de recrutare, conform poziției BNS. Această practică este considerată intruzivă și contrară principiilor de etică profesională și respectării demnității umane. În comparație cu alte țări membre ale Uniunii Europene, precum Germania sau Franța, unde utilizarea poligrafului în recrutare este strict reglementată sau chiar interzisă în majoritatea sectoarelor private, România pare să se confrunte cu o lipsă de claritate legislativă care permite astfel de abuzuri.
În acest context, BNS a adresat solicitări ferme mai multor instituții cheie. Inspecției Muncii i se cere să verifice și să sancționeze utilizarea testelor poligraf în recrutare. Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) i se solicită să analizeze legalitatea prelucrării datelor obținute prin aceste metode. De asemenea, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) i se cere să evalueze posibilele practici discriminatorii generate de aceste testări. Nu în ultimul rând, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale i se solicită modificări legislative pentru interzicerea expresă a acestei practici, asigurând astfel un cadru legal clar și protecție pentru candidați.
BNS invocă și dreptul constituțional la muncă și acces egal la ocuparea unui loc de muncă, subliniind că evaluarea candidaților trebuie să se bazeze exclusiv pe competențe, experiență și calificări. Această abordare este esențială pentru a asigura un mediu de recrutare echitabil și transparent, unde meritele profesionale sunt singurele criterii relevante. Istoric, în România, utilizarea poligrafului a fost predominantă în domenii precum siguranța națională și aplicarea legii, unde există un cadru legal specific și justificări de securitate. Extinderea acestei practici în sectorul privat, fără o reglementare adecvată, reprezintă o deviație îngrijorătoare de la normele europene și o amenințare la adresa drepturilor individuale.
De ce contează
Această inițiativă a BNS este crucială pentru protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor români în procesul de căutare a unui loc de muncă. Interzicerea testelor poligraf în recrutare ar elimina o barieră discriminatorie și intruzivă, asigurând că evaluarea candidaților se face pe criterii profesionale și meritocratice. Măsura ar contribui la alinierea legislației românești la standardele europene privind protecția datelor și drepturile omului, sporind încrederea în piața muncii și protejând viața privată a indivizilor de ingerințe nejustificate din partea angajatorilor.
Următorul pas va implica analizarea solicitărilor BNS de către instituțiile vizate. Se așteaptă ca Ministerul Muncii să inițieze un dialog cu partenerii sociali pentru a evalua necesitatea unor modificări legislative. Rămâne de văzut dacă Inspecția Muncii și ANSPDCP vor începe investigații concrete pe baza sesizărilor primite și dacă CNCD va emite hotărâri care să clarifice statutul discriminatoriu al acestor practici.
Presiunea sindicală, coroborată cu principiile europene, ar putea forța o revizuire a practicilor actuale și o protecție sporită a candidaților pe piața muncii din România.