Fenomen îngrijorător, cu multiple ipoteze analizate de specialiști
Un număr alarmant de 82 de delfini au fost găsiți morți pe litoralul românesc de la începutul anului 2026, o cifră aproape dublă față de totalul înregistrat pe parcursul întregului an 2024. Această situație, descrisă de Digi24 ca fiind „îngrijorătoare”, a determinat specialiștii să caute explicații pentru fenomenul care devine tot mai frecvent. Doar în ultimele zile, cinci exemplare au fost descoperite fără suflare pe plajele românești, conform relatărilor presei locale.
Biologul marin Răzvan Popescu Mirceni, citat de Digi24 și Antena 3, subliniază că „foarte probabil este vorba despre reluarea efortului intensiv de pescuit”. Pe lângă aceasta, el suspectează și existența unui „potențial agent patogen, care să fie contagios”, sugerând o epizootie – echivalentul unei epidemii în lumea animală. Această ipoteză este susținută de complexitatea situației, care rareori are o singură cauză.
Alte perspective aduc în discuție impactul activităților umane. Un conducător de ambarcațiune, intervievat de Antena 3, acuză „plasele de pescari, braconierii care își montează în larg sistemul de carmace, pentru a prinde calcan și alte specii de pește”. Această declarație vine în contextul în care, potrivit aceleiași surse, populația de delfini s-a înmulțit semnificativ în Marea Neagră, ceea ce ar putea crește interacțiunile negative cu pescuitul.
Doctorul în științe Adrian Bâlbă adaugă o altă cauză potențială: „coliziunea cu ambarcațiuni numeroase, tot mai numeroase, tot mai frecvente în Portul Constanța”. El propune măsuri concrete, cum ar fi montarea de „repelenți sonoacustici” pe ambarcațiuni, pentru a îndepărta cetaceele și a preveni accidentele. Această soluție ar putea reduce riscul de rănire sau deces al delfinilor în zonele cu trafic naval intens.
O ipoteză mai recentă, menționată de ambii biologi, Răzvan Popescu Mirceni și Adrian Bâlbă, este legată de efectele exploziei unei drone maritime în zona Portului Constanța. Popescu Mirceni a observat „un comportament, putem spune, interesant a unui grup de marsuini care se hrăneau la o zi, două după ce a avut loc explozia respectivă cu peștele, cel mai probabil, mort”. Acest lucru sugerează că undele de șoc sau substanțele eliberate ar fi putut afecta ecosistemul marin, provocând moartea peștilor și, implicit, afectând lanțul trofic al delfinilor.
Deși cifrele exacte pentru anii anteriori nu sunt detaliate în surse, mențiunea că 82 de cazuri reprezintă „aproape de două ori mai mulți decât în tot anul 2024” indică o accelerare dramatică a fenomenului. Conform datelor Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din 2023, braconajul și poluarea sunt printre principalele amenințări la adresa biodiversității marine din Marea Neagră. În plus, studiile Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța au evidențiat că peste 60% dintre delfinii eșuați prezintă leziuni compatibile cu prinderea accidentală în plase de pescuit.
Pe plan european, Directiva Habitate (92/43/CEE) impune statelor membre, inclusiv României, măsuri stricte pentru protejarea speciilor de cetacee. Comparativ cu litoralul bulgăresc sau ucrainean, unde războiul a amplificat „ecocidul catastrofal”, așa cum menționează Antena 3, situația din România, deși gravă, nu este direct legată de conflict, ci mai degrabă de presiunile locale și regionale. Cu toate acestea, perturbările acustice și poluarea rezultate din conflictul ruso-ucrainean pot avea efecte transfrontaliere asupra faunei marine din Marea Neagră, adăugând un strat de complexitate la cauzele locale.
De ce contează
Acest val de decese ale delfinilor pe litoralul românesc este un indicator clar al sănătății precare a ecosistemului Mării Negre și subliniază urgența unor intervenții. Delfinii, fiind prădători de top, reflectă starea întregului lanț trofic. Numărul mare de exemplare eșuate semnalează poluarea, pescuitul ilegal și impactul activităților umane asupra biodiversității. Protejarea acestor mamifere marine este esențială nu doar pentru ele însele, ci și pentru echilibrul ecologic general, având implicații directe asupra resurselor piscicole și, implicit, asupra economiei locale și a sănătății umane.
Situația actuală necesită o investigație aprofundată și coordonată între instituțiile românești, precum Garda de Mediu, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, și institutele de cercetare marine. Este crucială identificarea cu precizie a cauzelor principale – fie că este vorba de pescuitul intensiv și ilegal, de un agent patogen, de poluare sau de coliziuni navale – pentru a putea implementa măsuri eficiente. În plus, o colaborare transfrontalieră cu statele riverane Mării Negre ar fi benefică, având în vedere natura migratoare a delfinilor și impactul regional al anumitor factori.
Monitorizarea continuă și educația publică rămân instrumente esențiale pentru prevenirea unor viitoare tragedii ecologice.