Kievul acuză Minskul de sprijin în atacurile cu drone
Președinții Vladimir Putin al Rusiei și Alexander Lukașenko al Belarusului se vor întâlni în curând pentru a discuta despre ultimatumul adresat Minskului de către președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Anunțul a fost făcut de Kremlin, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, pe fondul acuzațiilor Kievului că Belarusul facilitează atacurile rusești cu drone, o situație care amplifică tensiunile regionale și ridică semne de întrebare privind neutralitatea Belarusului în conflictul din Ucraina.
Potrivit informațiilor obținute de Profimedia și News.ro, Zelenski a transmis pe 18 iunie un ultimatum Belarusului, cerând retragerea, în termen de o săptămână, a unor echipamente de comunicații pe care le acuză că sunt utilizate pentru a sprijini operațiunile cu drone rusești de tip Shahed. Liderul ucrainean a avertizat că, în caz contrar, Ucraina va „interveni pentru a rezolva situația”, o declarație interpretată de Moscova drept o amenințare directă la suveranitatea statului belarus.
Dmitri Peskov a condamnat ferm declarațiile lui Zelenski, catalogându-le drept „absolut agresive, amestec în afacerile interne ale unei alte țări și o încălcare a suveranității altei țări”. Oficialul rus a subliniat că autoritățile de la Minsk sunt pe deplin capabile să își protejeze propriile interese și suveranitatea, sugerând că Belarusul nu necesită asistență externă pentru a gestiona situația. Această poziție a Kremlinului reconfirmă alianța strânsă dintre Rusia și Belarus, care a fost un partener cheie pentru Moscova de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei în februarie 2022.
Zelenski a detaliat că echipamentele incriminate sunt sisteme de relee instalate pe turnuri de comunicații, esențiale pentru coordonarea și navigația dronelor Shahed pe distanțe lungi. Aceste aparate fără pilot, de fabricație iraniană, sunt cunoscute pentru dependența lor de infrastructura radio și rețelele de comunicații terestre pentru a atinge țintele adânc în teritoriul ucrainean. Observațiile ucrainene indică faptul că, în timpul atacurilor asupra Kievului și a regiunilor nordice, dronele au fost frecvent detectate în apropierea frontierei cu Belarus înainte de a-și continua drumul spre obiectivele din Ucraina.
Contextul istoric al relațiilor dintre Rusia și Belarus, consolidate prin Uniunea Statală, oferă o perspectivă asupra sprijinului tacit sau activ al Minskului pentru operațiunile militare rusești. Deși Belarusul nu a trimis trupe direct în Ucraina, teritoriul său a fost folosit ca platformă de lansare pentru invazia inițială din 2022 și continuă să găzduiască echipamente și, potrivit Kievului, infrastructură de comunicații rusească. Această situație a atras condamnări internaționale și sancțiuni împotriva Belarusului, iar ultimatumul lui Zelenski escaladează presiunea asupra regimului Lukașenko.
Criticii, inclusiv unii comentatori din spațiul online rusesc, consideră că atitudinea „obraznică” a lui Zelenski este alimentată de sprijinul financiar și militar masiv primit din partea Occidentului, punând sub semnul întrebării de ce o situație similară pentru Rusia ar fi percepută diferit. Această perspectivă ignoră, însă, contextul invaziei și al dreptului internațional, unde Ucraina este statul victimă al unei agresiuni neprovocate, iar sprijinul occidental este o măsură de apărare a suveranității și integrității sale teritoriale, recunoscute la nivel global. Conform datelor Eurostat din 2023, ajutoarele militare și financiare către Ucraina au depășit 150 de miliarde de euro, subliniind amploarea angajamentului occidental.
În ciuda declarațiilor lui Peskov, care susțin capacitatea Belarusului de a-și apăra suveranitatea, poziția Minskului rămâne una delicată. Orice acțiune militară ucraineană pe teritoriul belarus, chiar și sub pretextul eliminării unor amenințări, ar putea fi interpretată de Rusia ca un act de agresiune directă împotriva unui aliat strategic, cu consecințe imprevizibile pentru securitatea regională. Pe de altă parte, ignorarea ultimatumului de către Belarus ar putea duce la o intensificare a atacurilor ucrainene asupra infrastructurii rusești din Belarus, un scenariu pe care Kievul pare dispus să-l ia în considerare.
De ce contează
Acest ultimatum reprezintă o escaladare semnificativă a tensiunilor dintre Ucraina și Belarus, cu implicații directe pentru securitatea regională. Dacă Ucraina își va pune în aplicare amenințarea, s-ar putea deschide un nou front în război, extinzând conflictul și crescând riscul de confruntare directă între forțele ucrainene și cele belaruse, susținute de Rusia. Pentru cetățenii români și europeni, o astfel de extindere a conflictului ar însemna o instabilitate sporită la granițele UE și NATO, posibile noi crize umanitare și economice, și o creștere a cheltuielilor pentru apărare și securitate.
Următoarea întâlnire dintre Putin și Lukașenko va fi crucială pentru a stabili răspunsul comun al Rusiei și Belarusului la cerințele lui Zelenski. Rămâne de văzut dacă Minskul va ceda presiunii Kievului și va retrage echipamentele incriminate, sau dacă va continua să ofere sprijin logistic Rusiei, riscând o intervenție ucraineană. De asemenea, este incert cum va reacționa comunitatea internațională în cazul unei escaladări militare directe între Ucraina și Belarus.
Întrebările esențiale privesc gradul de implicare a Belarusului în război și consecințele pe termen lung ale poziției sale pentru stabilitatea Europei de Est.