Adoptarea modelului suedez
Guvernul german, condus de cancelarul Friedrich Merz, intenționează să reformeze sistemul de pensii al țării prin implementarea unui fond public de pensii similar cu modelul suedez. Această inițiativă a fost anunțată marți și face parte dintr-un set mai amplu de măsuri destinate să facă față costurilor crescânde ale pensiilor, care au reprezentat 41% din totalul cheltuielilor pentru asistență socială în 2024. "Scandinavii au reușit, la fel și noi vom face", a declarat Merz, subliniind angajamentul guvernului de a asigura sustenabilitatea acestui sistem.
Propunerea se bazează pe recomandările unui grup de experți care au fost însărcinați de cancelar să găsească soluții pentru a limita creșterea cheltuielilor cu pensiile. Conform acestei propuneri, o contribuție individuală obligatorie de 2% din salarii ar urma să fie gestionată centralizat și investită pe piețele de capital. Scopul este de a asigura că în viitor, nivelurile pensiilor "vor crește din nou semnificativ". Aceasta ar reprezenta o schimbare majoră pentru germanii care au fost tradițional reticenți în a investi în piețele de capital.
Investițiile ar putea fi direcționate și spre proiecte de infrastructură, conform economistului Jens Südekum, care consiliază guvernul. "Aceasta este o mare șansă de a depăși deficitele, precum și deficiențele piețelor europene de capital, cărora le lipsesc aceste fonduri mari de investiții", a spus Südekum pentru Financial Times.
Reforma pensiilor lui Merz se desfășoară într-un context politic complicat, guvernul său fiind profund nepopular. Tensiunile dintre creștin-democrații lui Merz și social-democrații parteneri de coaliție au fost evidente, iar măsurile propuse ar putea genera controverse. Marți, alături de ministrul muncii din partea SPD, Bärbel Bas, Merz a declarat că această reformă reprezintă un „concept general care funcționează doar în întregime”, pe care coaliția a convenit să-l implementeze integral.
Reforma este considerată urgentă, având în vedere că sistemul de pensii din Germania, bazat pe modelul pay-as-you-go, se confruntă cu deficite tot mai mari. Potrivit Institutului pentru Cercetări Economice din Köln, 16,5 milioane de persoane din generația baby boomer se vor pensiona până în 2036, în timp ce doar 12,5 milioane de noi lucrători se vor alătura forței de muncă. Aceasta situație a determinat guvernul să aloce în 2024 suma impresionantă de 118 miliarde de euro pentru a acoperi golurile din sistem, reprezentând aproximativ un sfert din bugetul federal total. Economiștii avertizează că această pondere ar putea crește la 50% în următoarele două decenii.
Printre alte măsuri propuse, se numără corelarea vârstei legale de pensionare - în prezent 67 de ani - cu speranța de viață, precum și limitarea stimulentelor pentru pensionarea anticipată. Comisia a sugerat că pentru fiecare an câștigat, indivizii ar trebui să lucreze opt luni în plus. De asemenea, este prevăzută o posibilă creștere a vârstei de pensionare pentru persoanele care au contribuit timp de 45 de ani, măsură care ar putea întâmpina opoziția sindicatelor.
Deși comisia bipartizană nu a reușit să ajungă la unanimitate în privința tuturor măsurilor, a reușit să ajungă la un consens larg, ceea ce ar putea reduce potențialele fricțiuni și controverse. Lars Klingbeil, consilier al ministrului de finanțe, a subliniat importanța acestei colaborări. Printre recomandările comisiei se află și includerea funcționarilor publici și parlamentarilor în sistemul legal de pensii, precum și o revizuire a așa-numitelor „mini-joburi”, care au fost criticate pentru că blochează multe femei în locuri de muncă cu jumătate de normă.
Südekum a afirmat că, având în vedere consensul larg în cadrul comisiei, guvernul va avea dificultăți în implementarea unui pachet de reforme care nu respectă recomandările agreate. Această situație reflectă provocările cu care se confruntă Germania în gestionarea unui sistem de pensii aflat în criză, într-un context politic și social complicat.
De ce contează
această reformă? Implementarea unui sistem de pensii mai sustenabil ar putea contribui la stabilizarea economiei germane pe termen lung, reducând dependența de finanțarea guvernamentală și asigurând o mai bună protecție socială pentru viitor. Totodată, este un test crucial pentru coaliția actuală, care se confruntă cu presiuni interne și externe, având potențiale repercusiuni asupra altor state membre UE care se confruntă cu provocări similare în domeniul pensiilor.
În concluzie, reforma propusă de cancelarul Merz este un pas important, dar provocator, în direcția modernizării sistemului de pensii din Germania. Rămâne de văzut dacă guvernul va reuși să implementeze aceste măsuri, având în vedere opoziția potențială din partea sindicatelor și a altor grupuri interesate.
De asemenea, succesul acestor reforme ar putea influența nu doar viitorul sistemului de pensii din Germania, ci și abordările altor țări europene în fața provocărilor demografice și economice arătate.