Sindicaliștii reclamă încălcări ale drepturilor fundamentale
Blocul Național Sindical (BNS) a solicitat, marți, 23 iunie 2026, interzicerea expresă a utilizării testelor poligraf în procesele de recrutare și sancționarea angajatorilor care condiționează angajarea de acceptarea acestor metode. Potrivit unui comunicat de presă transmis de BNS și citat de Mediafax, dar și de alte publicații, organizația sindicală susține că această practică încalcă drepturi fundamentale, precum dreptul la viață privată garantat de Constituția României și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, depășind cadrul legal al procesului de recrutare.
„Utilizarea testului poligraf încalcă flagrant principiul nediscriminării, prevăzut și sancționat de art. 5 din Codul Muncii. Condiționarea accesului la un loc de muncă de acceptarea unei astfel de testări creează un tratament diferențiat între candidați pe criterii care nu au legătură cu aptitudinile profesionale sau cu capacitatea de a îndeplini atribuțiile postului”, a declarat un reprezentant BNS, subliniind gravitatea situației.
Sindicaliștii au semnalat o creștere a numărului de cazuri în ultimele săptămâni, în care candidații la angajare au fost supuși presiunii de a accepta testarea cu poligraful ca o etapă obligatorie a procesului de recrutare. Această tendință, considerată alarmantă de BNS, contravine nu doar legislației naționale, ci și principiilor europene privind protecția datelor și nediscriminarea.
Legislația muncii din România, conform art. 29 din Codul Muncii, permite angajatorilor să solicite doar informații relevante pentru verificarea aptitudinilor profesionale și a calificărilor necesare postului. BNS argumentează că testele poligraf depășesc acest cadru, intrând într-o zonă gri de legalitate și ridicând probleme serioase de conformitate cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) al Uniunii Europene, în special cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Refuzul unui candidat de a participa la o astfel de testare nu ar trebui, în niciun caz, să constituie un motiv de excludere din procesul de recrutare, conform poziției BNS.
În acest context, BNS a adresat solicitări ferme mai multor instituții cheie. Inspecția Muncii este chemată să verifice și să sancționeze utilizarea testelor poligraf în recrutare. Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) trebuie să analizeze legalitatea prelucrării datelor obținute prin aceste metode. De asemenea, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) este solicitat să evalueze posibilele practici discriminatorii generate de această condiționare. Nu în ultimul rând, BNS cere Ministerului Muncii și Solidarității Sociale să inițieze modificări legislative pentru a interzice expres această practică intruzivă.
Dreptul la muncă și accesul egal la ocuparea unui loc de muncă sunt drepturi constituționale fundamentale în România, stipulate în Articolul 41 din Constituție. BNS subliniază că evaluarea candidaților trebuie să se bazeze exclusiv pe competențe, experiență și calificări relevante pentru postul vizat, nu pe metode care sunt considerate invazive și a căror acuratețe științifică este, de altfel, larg contestată la nivel internațional. Spre exemplu, în țări precum Germania sau Austria, utilizarea poligrafului în contextul angajării este strict interzisă sau puternic restricționată, tocmai din cauza îndoielilor privind fiabilitatea și impactul asupra drepturilor individuale.
Un studiu din 2012 publicat în „Journal of Applied Psychology” arăta că acuratețea testelor poligraf este, în cel mai bun caz, de aproximativ 85%, dar poate scădea semnificativ în condiții reale, ceea ce le face improprii pentru decizii critice de angajare. Comparativ cu țările din vestul Europei, unde protecția datelor personale și a drepturilor angajaților este mai avansată, România pare să se confrunte încă cu persistența unor practici de recrutare discutabile, care necesită o intervenție legislativă urgentă.
De ce contează
Interzicerea testelor poligraf la angajare este crucială pentru protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor români, inclusiv dreptul la viață privată și la nediscriminare. Această măsură ar asigura un proces de recrutare transparent și echitabil, bazat pe merite profesionale, nu pe metode intruzive și cu acuratețe îndoielnică. De asemenea, ar alinia legislația românească la standardele europene de protecție a datelor și a drepturilor angajaților, contribuind la crearea unui mediu de lucru mai etic și mai respectuos.
Demersul BNS deschide o dezbatere importantă privind limitele intruziunii angajatorilor în viața personală a candidaților și angajaților. Rămâne de văzut cum vor răspunde instituțiile vizate – Inspecția Muncii, ANSPDCP, CNCD și Ministerul Muncii – la aceste solicitări. O reacție promptă și concretă, concretizată prin modificări legislative și sancțiuni, ar putea descuraja rapid această practică și ar stabili un precedent important pentru respectarea drepturilor omului în piața muncii din România.
Neimplementarea acestor măsuri ar putea perpetua abuzurile și ar submina încrederea publicului în sistemul de protecție a muncii.