Progrese semnificative pe A3, după ani de întârzieri
Un nou tronson de 12 kilometri din Autostrada Transilvania (A3), între Zimbor și Poarta Sălajului, va fi deschis circulației în luna iulie 2026. Acest sector, considerat unul dintre cele mai dificile construite până acum în Transilvania, marchează un progres semnificativ pentru infrastructura rutieră a României, după ani de întârzieri cauzate de provocări tehnice și alunecări de teren. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a declarat că „Încă puțin și circulăm pe un nou sector de autostradă Transilvania în Sălaj”, subliniind complexitatea lucrărilor.
Potrivit informațiilor difuzate de HotNews și Digi24, constructorul român UMB lucrează din 2021 pe aproximativ 42 de kilometri din A3, între Nădășelu, Zimbor și Poarta Sălajului. Aceste tronsoane ar fi trebuit finalizate acum aproape trei ani, însă au fost afectate de probleme structurale ale solului. Cosma a detaliat că proiectul a implicat lucrări impresionante, traversând dealurile provocatoare ale Transilvaniei cu viaducte a căror lungime cumulată depășește 3 kilometri și înălțimi de până la 50 de metri. De asemenea, au fost necesare peste 5 milioane de metri cubi de excavații, aproximativ 4 kilometri de ziduri de sprijin, sute de ancore și mii de drenuri, precum și numeroase lucrări de consolidare pentru a stabiliza dealurile și a asigura durabilitatea autostrăzii pe termen lung. În prezent, constructorul finalizează ultimele lucrări la nodul rutier Românași și remediază o alunecare de teren apărută pe un debleu al autostrăzii, deschiderea circulației fiind estimată pentru luna iulie 2026, după recepția finală.
Continuarea autostrăzii spre Cluj-Napoca, respectiv sectorul dintre Zimbor și Nădășelu, este estimată a fi finalizată până la sfârșitul anului 2026, conform oficialului de la Transporturi, care a precizat că „Lucrările avansează într-un ritm susținut”. Acest tronson, deși ar fi trebuit finalizat în doi ani, a fost puternic afectat de probleme cu solul în două puncte critice. Soluțiile tehnice inițiale, bazate pe studiul de fezabilitate, nu s-au potrivit cu realitatea din teren, impunând modificarea traseului și licitarea separată a construcției a două noi viaducte. Aceste viaducte, cu o lungime totală de peste 3 km, sunt acum construite de firma turcă Ozaltin. Un viaduct are o lungime de 1,2 km, fundat pe piloți forați de diametru mare, iar celălalt, de aproximativ 2 km, depășește în aval traseul DN1F și cursul pârâului Topa Mică. Pe lângă construcția noilor viaducte la Nădășelu și Mihăiești, se execută umpluturi la rampele podurilor, se remediază ultimele alunecări în dealurile problematice, se așterne asfaltul, se montează parapetele metalice și se aplică marcajele rutiere. Estimarea este ca antreprenorul român să finalizeze lucrările principale pe sectorul său în luna august, iar constructorul turc să finalizeze viaductele până la sfârșitul anului, permițând deschiderea circulației pe întregul tronson.
Anul 2026 se prefigurează a fi unul dintre cei mai buni ani din istoria Autostrăzii Transilvania, cu aproximativ 100 de kilometri noi de autostradă dați în trafic în județele Sălaj, Cluj și Bihor, conform declarațiilor secretarului de stat Horațiu Cosma. Această perspectivă pozitivă contrastează cu istoria plină de provocări a proiectului A3, început în 2004 și marcat de numeroase întârzieri și rescrierea contractelor. Spre exemplu, în 2005, costurile estimate erau de 2,2 miliarde de euro pentru întreaga autostradă, însă realitatea din teren și revizuirile de proiect au condus la o creștere semnificativă a cheltuielilor și a termenelor. Un exemplu notabil este secțiunea Nădășelu – Gilău (8,7 km), dată în trafic în 2017, dar care a rămas ani de zile fără conectivitate cu restul rețelei din cauza tronsoanelor neterminate. Această situație a generat critici constante din partea societății civile și a asociațiilor de infrastructură, care au semnalat ineficiența gestionării proiectelor mari de infrastructură.
În context european, România rămâne în urmă la capitolul infrastructură rutieră. Conform Eurostat, în 2024, România avea o densitate a autostrăzilor de doar 4,7 km la 1.000 km² de suprafață, mult sub media Uniunii Europene de 27,5 km la 1.000 km². Această discrepanță subliniază urgența finalizării proiectelor majore precum Autostrada Transilvania. Deși progresele recente sunt notabile, rămâne de finalizat cel mai dificil sector al autostrăzii, cel din zona Zalăului, unde viitorul Tunel Meseș, cel mai lung tunel rutier al țării, va reprezenta una dintre cele mai spectaculoase lucrări de infrastructură rutieră realizate vreodată în România. Proiectul Tunelului Meseș, cu o lungime estimată la 2,9 kilometri, este vital pentru fluidizarea traficului și conectarea Transilvaniei, dar și el s-a confruntat cu dificultăți în faza de licitație și execuție, reflectând complexitatea geologică a zonei.
**De ce contează** Deschiderea noilor tronsoane din Autostrada Transilvania este crucială pentru dezvoltarea economică și socială a României. Aceste segmente scurte, dar dificile, contribuie la conectarea regiunilor, reducerea timpilor de transport și creșterea siguranței rutiere. Finalizarea acestor sectoare va facilita accesul la polii economici din Cluj și Bihor, stimulând investițiile și turismul. Pentru cetățeni, înseamnă o deplasare mai rapidă și mai sigură, reducând frustrarea cauzată de traficul aglomerat pe drumurile naționale. Pe termen lung, o infrastructură modernă este esențială pentru integrarea României în rețeaua europeană de transport și pentru competitivitatea sa regională.
Perspectivele pentru anii următori includ finalizarea Tunelului Meseș și a altor secțiuni rămase, proiecte care vor continua să pună la încercare capacitatea tehnică și administrativă a României. Întrebările persistă cu privire la respectarea termenelor pentru aceste lucrări complexe și la modul în care vor fi gestionate eventualele noi provocări geologice sau financiare. Experiența acumulată în gestionarea problemelor de teren și a soluțiilor inginerești inovatoare, cum ar fi viaductele extinse, ar trebui să servească drept lecție pentru proiectele viitoare.
Monitorizarea constantă și o colaborare eficientă între autorități și constructori sunt vitale pentru a asigura că Autostrada Transilvania, un proiect de anvergură națională, va fi finalizată integral și la standardele de calitate necesare, conectând vestul și centrul țării într-un mod eficient și durabil.