Sprijin de urgență pentru pierderi climatice severe
Comisia Europeană a aprobat luni, 22 iunie 2026, mobilizarea a peste 56 de milioane de euro din rezerva agricolă a Uniunii Europene, destinate sprijinirii fermierilor din Portugalia, România, Cipru, Croația și Slovenia. Aceste fonduri sunt alocate pentru a compensa pagubele semnificative și pierderile economice suferite de agricultori din cauza fenomenelor climatice nefavorabile și a dezastrelor naturale în cursul anului 2025 și în prima jumătate a anului 2026. România beneficiază de a doua cea mai mare alocare, respectiv 14,8 milioane de euro, după Portugalia, care va primi 30 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar.
Această inițiativă subliniază angajamentul UE de a susține sectorul agricol în fața provocărilor climatice tot mai acute. Sprijinul este direcționat către o gamă largă de cultivatori, incluzând producători de fructe, nuci, viță de vie, măsline, culturi arabile și, de asemenea, fermieri care practică creșterea mixtă a animalelor. Un aspect important este că bugetul alocat de UE poate fi suplimentat cu până la 200% din fonduri naționale, oferind astfel o flexibilitate statelor membre pentru a maximiza impactul ajutorului.
Situația specifică a fiecărui stat membru beneficiar reflectă diversitatea impactului climatic. Portugalia a fost grav afectată de furtuna Kristin în ianuarie și februarie 2026, cu ploi abundente, vânturi puternice și inundații care au distrus terenuri agricole și infrastructură, generând pierderi considerabile în producția agricolă. Sectoarele eligibile în Portugalia includ culturile arabile, uleiul de măsline și măslinele de masă, fructele și legumele, vinul și sectorul zootehnic.
În România, seceta severă și valurile de căldură repetate, înregistrate între iunie și august 2025, au avut un impact devastator asupra producției de porumb și floarea-soarelui, culturi esențiale pentru economia agricolă națională. Aceste două culturi sunt singurele eligibile pentru sprijin în cazul României. Această situație evidențiază vulnerabilitatea României la fenomenele de ariditate, o problemă recurentă în ultimii ani, care necesită soluții pe termen lung pentru gestionarea apei și adaptarea culturilor.
Cipru s-a confruntat cu o secetă prelungită și căldură extremă începând cu mai 2025, ceea ce a dus la pierderi majore în producția agricolă și la costuri crescute pentru hrana animalelor. Sectoarele eligibile aici sunt variate, incluzând citrice, banane, smochine, rodii, pere țepoase, podgorii, ulei de măsline și măsline de masă, cereale, culturi furajere, apicultură și animale (bovine, ovine și caprine).
Croația a înregistrat un amestec de temperaturi de îngheț, precipitații excesive și secetă pe parcursul primăverii și verii anului 2025, afectând culturi precum fructele, vița-de-vie și sfecla de zahăr. Prunele, alunele, podgoriile, lucerna și sfecla de zahăr sunt sectoarele vizate de ajutorul european. Slovenia, la rândul său, a fost afectată de înghețuri de primăvară care au redus semnificativ producția de mere, aceasta fiind și singura cultură eligibilă pentru sprijin în acest stat.
Autoritățile naționale din fiecare țară beneficiară au responsabilitatea de a asigura o distribuție rapidă și eficientă a acestui sprijin către fermieri, cu termenul limită de 28 februarie 2027 pentru distribuirea integrală a ajutorului. După aprobarea de către statele membre, Comisia va adopta propunerea, care va fi publicată ulterior în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare în ziua următoare publicării. Statele membre trebuie să notifice Comisiei detaliile implementării măsurilor, inclusiv criteriile de acordare a ajutorului individual, impactul preconizat, previziunile de plată și nivelul sprijinului suplimentar național.
Politica Agricolă Comună (PAC) pentru perioada 2023-2027 include o rezervă agricolă anuală de cel puțin 450 de milioane de euro, concepută special pentru a gestiona perturbările pieței și evenimentele excepționale care afectează producția sau distribuția. Această rezervă este un instrument crucial în contextul actual, marcat de o frecvență tot mai mare a evenimentelor climatice extreme. Comisia Europeană a accentuat necesitatea consolidării instrumentelor de gestionare a riscurilor și a promovării utilizării lor pe scară largă în întreaga UE, alături de măsuri proactive pentru a aborda cauzele profunde și a îmbunătăți reziliența fermelor.
De ce contează
Acest ajutor de urgență este vital pentru mii de fermieri români și europeni, oferind o plasă de siguranță într-un context climatic tot mai imprevizibil. Pentru România, cele 14,8 milioane de euro reprezintă o gură de oxigen pentru producătorii de porumb și floarea-soarelui, care au suferit pierderi considerabile. Dincolo de compensațiile imediate, decizia UE subliniază necesitatea stringentă de a investi în adaptarea agriculturii la schimbările climatice, prin sisteme de irigații moderne, culturi rezistente la secetă și strategii de gestionare a riscurilor. Fără aceste măsuri, securitatea alimentară și viabilitatea economică a fermelor sunt puse în pericol.
Pe viitor, este esențial ca autoritățile române să utilizeze eficient fondurile europene și naționale pentru a implementa soluții durabile care să reducă vulnerabilitatea sectorului agricol. Discuțiile privind Politica Agricolă Comună post-2027 vor trebui să pună un accent și mai mare pe reziliența climatică și pe inovație. Întrebarea rămâne cum vor reuși statele membre să echilibreze sprijinul de urgență cu investițiile pe termen lung în adaptare și prevenție, având în vedere că evenimentele climatice extreme devin noua normalitate.
De asemenea, monitorizarea atentă a modului în care ajutoarele sunt distribuite este crucială pentru a asigura transparența și pentru a evita denaturarea concurenței sau supracompensarea, așa cum a solicitat Comisia Europeană.