Funcționarii parlamentari protestează pentru salarii și statut
Funcționarii publici parlamentari din Senat și Camera Deputaților au declanșat luni, 22 iunie 2026, o grevă japoneză pe întreaga durată a procedurilor de învestire a noului Guvern. Această acțiune de protest, anunțată de reprezentanții sindicali ai celor două Camere, vizează nivelul actual de salarizare și, în mod specific, prevederile incluse în proiectul noii Legi a salarizării unitare. „Ţinând cont de dispoziţiile Constituţiei României care consfinţesc, din punctul de vedere al importanţei, ierarhia instituţiilor statului în sistemul politico-juridic al ordinii de drept - Parlamentul fiind primul din această ierarhie [...] funcţionarii publici parlamentari din Camera Deputaţilor şi Senat se află în grevă japoneză, pe tot parcursul derulării procedurilor de învestire a unui nou Guvern, ca formă de protest faţă de nivelul salarial incorect”, se arată într-un comunicat al Sindicatului Funcționarilor Publici Parlamentari.
Protestul are loc într-un moment crucial, chiar în ziua în care Parlamentul este chemat să voteze învestirea noului Executiv. Liderii de sindicat ai funcționarilor din Senat și Camera Deputaților au precizat că acțiunea se va desfășura pe tot parcursul procedurilor parlamentare necesare formării noului Guvern. Potrivit Digi24, reprezentanții funcționarilor parlamentari susțin că salarizarea actuală nu reflectă rolul și responsabilitățile pe care le au angajații celor două Camere ale Parlamentului.
Revendicările sindicaliștilor sunt duble. Pe de o parte, ei consideră că nivelul actual al remunerației nu corespunde atribuțiilor și responsabilităților complexe prevăzute de lege pentru funcționarii publici parlamentari, care includ aspecte legate de legiferare, control parlamentar și relații externe parlamentare. Pe de altă parte, o critică majoră este îndreptată către proiectul Legii salarizării unitare. Conform sindicaliștilor, noua grilă de salarizare menține aceeași poziționare considerată „umilitoare” pentru funcția publică parlamentară în raport cu alte categorii de angajați din sistemul public. Această percepție a unui statut inferior, în ciuda importanței constituționale a Parlamentului, este motivul central al acțiunii lor.
Contextul salarizării în sectorul public românesc a fost marcat de numeroase tensiuni și inechități de-a lungul anilor. Legea salarizării unitare, introdusă pentru prima dată în 2010 și ulterior revizuită, a avut ca scop eliminarea disparităților, dar a generat adesea noi nemulțumiri. De exemplu, în 2017, la momentul adoptării Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, s-a promis o echilibrare a grilelor, însă implementarea a fost treptată și a lăsat anumite categorii de personal cu salarii considerate sub nivelul importanței funcției. Funcționarii parlamentari, cu atribuții specifice și incompatibilități stricte, se simt adesea dezavantajați în comparație cu alte categorii din administrația centrală sau chiar din instituții autonome, unde salariile pot fi semnificativ mai mari pentru responsabilități percepute ca fiind similare sau chiar mai puțin complexe.
Comparativ cu media europeană, salariile din administrația publică românească, inclusiv cele parlamentare, rămân în general sub nivelul statelor din vestul Europei. Potrivit datelor Eurostat din 2023, cheltuielile cu personalul în sectorul public raportate la PIB în România sunt mai mici decât media UE, ceea ce sugerează o subfinanțare cronică a resurselor umane în acest domeniu. Această situație alimentează frustrarea angajaților, care consideră că munca lor nu este recunoscută financiar la justa valoare. În plus, instabilitatea legislativă în privința salarizării, cu modificări frecvente și promisiuni neonorate, contribuie la un climat de incertitudine și nemulțumire.
O sursă citată de HotNews, care a dorit să rămână anonimă, a menționat că discuțiile pe marginea noii Legi a salarizării unitare sunt blocate de luni de zile în coaliția de guvernare, fiecare partid încercând să obțină avantaje pentru anumite categorii de angajați, ceea ce îngreunează adoptarea unei legi echitabile. Această lipsă de consens politic se reflectă direct în nemulțumirile funcționarilor, care văd că problemele lor salariale sunt amânate continuu. Pe lângă salariile mici, funcționarii parlamentari se confruntă și cu o presiune crescută, mai ales în perioadele legislative intense, cum este cea a învestirii unui nou guvern, când volumul de muncă este considerabil, iar erorile pot avea consecințe politice majore. Ei argumentează că responsabilitățile lor sunt comparabile cu cele ale magistraților sau ale altor categorii de înalți funcționari publici, însă grila de salarizare nu reflectă această paritate.
De ce contează
Protestul funcționarilor parlamentari, chiar în ziua învestirii Guvernului, subliniază o problemă sistemică de salarizare și recunoaștere a importanței unor categorii profesionale cheie în statul român. Ignorarea acestor revendicări poate duce la o demotivare profundă a personalului, la o scădere a calității serviciilor publice și, pe termen lung, la o criză de personal calificat. Stabilitatea și eficiența instituțiilor fundamentale, precum Parlamentul, depind esențial de profesionalismul și dedicarea angajaților, iar o remunerație corectă este un factor crucial în menținerea acestora. Un sistem de salarizare echitabil și transparent este vital pentru funcționarea unui stat de drept modern.
Situația actuală deschide mai multe întrebări legate de viitorul Legii salarizării unitare și de capacitatea Guvernului de a gestiona multiplele crize sociale. Rămâne de văzut dacă noul Executiv va prioritiza rezolvarea acestor inechități salariale și dacă va reuși să găsească o soluție care să satisfacă atât funcționarii parlamentari, cât și alte categorii de bugetari nemulțumiți. Negocierile dintre sindicate și Guvern vor fi esențiale în perioada următoare.
Un alt aspect important este impactul pe care aceste proteste îl vor avea asupra imaginii publice a Parlamentului și asupra percepției cetățenilor față de clasa politică, mai ales în contextul în care funcționarii invocă importanța instituției în ierarhia statului.