Peste 148.000 de elevi au susținut prima probă a examenului
Peste 148.000 de elevi din întreaga țară au început luni, 22 iunie 2026, examenul scris la Limba și literatura română, prima probă din cadrul Evaluării Naționale 2026. Proba, care a demarat la ora 09:00, a oferit candidaților două ore pentru a rezolva subiectele, conform informațiilor transmise de inspectoratele școlare. Accesul în cele 2.956 de centre de examen s-a făcut între orele 08:00 și 08:30, pe baza unui act de identitate valid, iar repartizarea elevilor în săli a fost realizată în ordine alfabetică.
Surse citate de CANCAN.RO au obținut subiectele de la proba de Limba Română la scurt timp după începerea examenului, confirmând că, la ora 09:05, elevii erau deja în plină desfășurare a lucrărilor. Regulile stricte de examen au impus ca niciun candidat să nu poată părăsi sala înainte de ora 10:00, chiar dacă lucrarea era finalizată. Timpul efectiv de lucru a fost de 120 de minute, calculat după completarea casetei de identificare și distribuirea broșurilor cu subiecte.
Structura subiectelor a rămas neschimbată față de anii precedenți. Subiectul I, cu o pondere de 70 de puncte, a inclus două texte la prima vedere, însoțite de nouă cerințe de gramatică, vocabular și analiză morfo-sintactică. Subiectul al II-lea, evaluat cu 20 de puncte, a solicitat redactarea unui text de minimum 150 de cuvinte, fie argumentativ, fie sub formă de compunere, având legătură cu unul dintre textele-suport. Spre comparație, în 2025, elevii au avut de analizat fragmente din „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran și „Spre Polul Sud” de Emil Racoviță, iar la partea a doua au descris o întâmplare dintr-o excursie, o structură identică cu cea din acest an.
Pentru elevii cu deficiențe de vedere, auz sau tulburări de neurodezvoltare, a fost prevăzută posibilitatea prelungirii timpului de lucru cu până la două ore, conform procedurilor de egalizare a șanselor. În ceea ce privește materialele permise, elevii au putut folosi doar instrumente de scris cu cerneală sau pastă albastră, creionul fiind permis exclusiv pentru scheme. Manualele, notițele, dicționarele sau dispozitivele electronice au fost strict interzise. Ghiozdanele și telefoanele mobile au trebuit lăsate în spațiile special amenajate, iar nerespectarea acestor reguli sau orice tentativă de fraudă, monitorizată audio-video în săli, a atras sancțiunea notei 1.
Subiectele examenului nu sunt transmise școlilor în avans. În dimineața probei, centrele de examen primesc două parole prin SMS, la intervale diferite, esențiale pentru descărcarea și deschiderea arhivei securizate care conține varianta de subiecte. Multiplicarea broșurilor cu subiecte se realizează doar după primirea celei de-a doua parole, asigurând astfel confidențialitatea. Subiectele și baremul de corectare au fost publicate în aceeași zi, la ora 15:00, pe platforma oficială subiecte.edu.ro.
Pe lângă rigorile examenului, emoțiile au fost la cote maxime nu doar pentru elevi, ci și pentru părinții acestora, inclusiv numeroase vedete. Mara Bănică, prezentă la școală alături de alți părinți, a postat pe Facebook o fotografie sugestivă, descriind momentul ca o „Pictură în ulei, pe gard, 2026”. Ea i-a transmis fiului său, Dima, un mesaj emoționant de încurajare, subliniind că „Nicio notă și niciun examen nu pot măsura valoarea ta”.
Irina Fodor, prezentatoarea „Asia Express”, a mărturisit că a avut emoții „de câteva zile bune”, care au atins apogeul în dimineața examenului fiicei sale, Diana. Într-un mesaj publicat pe Facebook, ea a transmis „multă baftă copiilor” și „părinților: știu ce simțiți, fiți puternici și încrezători!”.
Actrița Tily Niculae, a cărei fiică, Sofia, a încheiat clasa a VIII-a cu media 9,76 și Premiul I, a insistat că „Acest examen nu vorbește despre valoarea ta”. Ea a subliniat importanța de a merge la examen „nu să îți demonstrezi valoarea”, ci să redai cunoștințele acumulate. Acest mesaj este cu atât mai puternic cu cât Sofia a suferit un AVC în urmă cu trei ani, adăugând o dimensiune personală profundă experienței examenului.
Grațiela Duban, soția actorului Andrei Duban, a scris un mesaj plin de mândrie pentru fiul lor, Armin, afirmând că este „cea mai frumoasă parte din mine și cea mai mare realizare a vieții mele”. Daniela Gyorfi și George Tal au exprimat încredere în fiica lor, Maria, care a terminat școala cu media 9,90. Potrivit Click!, Daniela Gyorfi a declarat că Maria „se gândește clar la niște licee foarte bune” și că are nevoie de o notă „peste 9,20 pentru un liceu bun”. Andreas, fiul lui Dinu Maxer, este așteptat la Mamaia pentru a petrece vacanța de vară alături de tatăl său, ca o recompensă după Evaluarea Națională 2026, după cum a confirmat Magdalena Chihaia Maxer, soția lui Dinu Maxer, tot pentru Click!.
Evaluarea Națională continuă pe 24 iunie cu proba la Matematică și pe 26 iunie cu Limba maternă, pentru elevii care studiază în limbile minorităților. Rezultatele inițiale vor fi afișate pe 1 iulie, până la ora 12:00, pe baza codurilor anonime. Vizualizarea lucrărilor va fi posibilă între 1 iulie (orele 14:00-18:00) și 2-3 iulie. Contestațiile vor fi soluționate între 4 și 7 iulie, iar rezultatele finale vor fi afișate pe 8 iulie.
De ce contează
Acest examen reprezintă o piatră de hotar esențială în parcursul educațional al elevilor români, având un impact direct asupra admiterii la liceu. Nota obținută la Limba română, alături de celelalte probe, formează media aritmetică utilizată pentru repartizarea computerizată în licee. Rezultatele Evaluării Naționale influențează nu doar viitorul academic imediat, ci și opțiunile de carieră pe termen lung, oferind o primă evaluare standardizată a cunoștințelor acumulate pe parcursul ciclului gimnazial. Pentru mulți, este primul contact serios cu presiunea unui examen major, o experiență formativă care le va pregăti pentru provocările ulterioare.
În contextul actual, Evaluarea Națională rămâne un indicator cheie al sistemului de învățământ preuniversitar din România. Statisticile arată că, deși numărul elevilor a fluctuat ușor de la an la an, importanța acestui examen a rămas constantă. Spre exemplu, în 2024, rata de promovare la Evaluarea Națională a fost de aproximativ 76%, similară cu cea din 2023, reflectând o stabilitate relativă a performanțelor. Însă, există încă discrepanțe semnificative între mediul urban și cel rural, precum și între diverse județe, ceea ce subliniază necesitatea unor politici educaționale adaptate. Un studiu Eurostat din 2022 indica faptul că România se situează sub media europeană la indicatori precum abandonul școlar timpuriu, ceea ce face ca succesul la Evaluarea Națională să fie un pas crucial în reducerea acestor decalaje.
În concluzie, Evaluarea Națională 2026 a început sub semnul emoției și al rigorii. Următoarele etape, de la Matematică la Limba maternă, vor completa tabloul performanțelor elevilor. Așteptarea rezultatelor, contestațiile și, în cele din urmă, afișarea notelor finale pe 8 iulie, vor decide parcursul liceal al acestor tineri. Rămâne de văzut dacă structura și conținutul examenului vor continua să fie adaptate pentru a răspunde mai bine nevoilor educaționale și provocărilor viitoare, sau dacă vor persista aceleași modele, cu bune și rele.
Discuțiile despre relevanța examenului și despre modul în care acesta reflectă cu adevărat valoarea unui elev vor continua, așa cum au făcut și în anii precedenți, în special în rândul părinților și al experților în educație.