Criza economică aglomerează magazinele secondhand

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Românii aleg din ce în ce mai des magazinele secondhand pentru haine și alte produse, conform unui studiu recent. Aproape 60% dintre locuitorii din mediul urban au cumpărat măcar un produs secondhand anul trecut, economisind astfel sume considerabile. Această tendință reflectă atât criza economică, cât și o schimbare de percepție față de consumul responsabil.

EN

Brief

Increasingly, Romanians are turning to secondhand shops for clothing and other items, with nearly 60% of urban residents having made such purchases in the past year. This trend reflects both economic constraints and a shift towards responsible consumption.

Criza economică aglomerează magazinele secondhand
Sursa foto: digi24.ro

Românii aleg haine la mâna a doua

Românii se îndreaptă tot mai mult spre magazinele secondhand, o tendință accentuată de criza economică din ultimii ani. Potrivit unui studiu realizat de Reveal Marketing Research, șase din zece români au cumpărat cel puțin un produs secondhand în ultimele 12 luni, iar mulți dintre aceștia afirmă că economisesc până la 50% din costul articolelor noi. "Economisesc jumătate din bani", spune Andrei, un tânăr din Cluj-Napoca, reflectând opinia unui număr tot mai mare de consumatori care descoperă avantajele achizițiilor din magazinele secondhand.

Studiul arată că 71% dintre români preferă hainele și accesoriile, urmate de încălțăminte (32%), cărți, jocuri și jucării (31%), și electronice (23%). Această diversificare a produselor disponibile în magazinele secondhand a contribuit la creșterea numărului de consumatori care aleg acest tip de cumpărături, în special în mediul urban. "Am observat o creștere, tot mai multă lume are încredere, tot mai multă lume are curaj să cumpere", a declarat Izabella Kaszta, directoarea unui magazin din Cluj.

Interesul pentru produsele secondhand a crescut, în parte datorită percepției schimbate a publicului. Aceasta a fost influențată de prețurile ridicate din comerțul tradițional și de criza economică care a afectat bugetele familiale. Specialiștii, precum economistul Adrian Coroian, subliniază că "cea mai bună explicație este lipsa resurselor și, imediat după aceea, o chestiune de mediu, salvarea de resurse". Această combinație de factori a determinat o tendință către consumul responsabil și reducerea risipei.

Magazinele fizice rămân principala destinație pentru cumpărăturile secondhand, deși comerțul online începe să câștige teren. Comercianții se adaptează acestei cereri crescute și analizează extinderea rețelelor de magazine secondhand, inclusiv în centre comerciale mari, o schimbare semnificativă față de percepția de nișă a acestui sector.

De asemenea, un aspect important este că percepțiile negative asociate odinioară cu produsele secondhand aproape că au dispărut, iar din ce în ce mai mulți români văd aceste achiziții ca pe o oportunitate de a economisi bani, dar și de a contribui la un consum mai sustenabil. Această evoluție sugerează nu doar o schimbare în obiceiurile de consum, ci și o adaptare la noile condiții economice.

Fenomenul creșterii interesului pentru produsele secondhand este vizibil nu doar în România, ci și în alte țări europene, unde alegerile sustenabile în materie de consum devin din ce în ce mai populare. Conform Eurostat, în 2025, 55% dintre europeni au cumpărat produse secondhand, o cifră care reflectă o tendință generală de schimbare a comportamentului consumatorilor.

În concluzie, magazinele secondhand devin o alternativă viabilă pentru români, având în vedere că oferă nu doar produse mai accesibile, ci și o oportunitate de a sprijini un consum mai responsabil. Aceasta schimbare de paradigmă în modul de a cumpăra poate avea implicații pe termen lung asupra pieței de retail din România, iar comercianții trebuie să fie pregătiți să răspundă acestei cereri în continuă expansiune.

De ce contează

această tendință? Aceasta nu doar că facilitează economisirea banilor pentru români, dar contribuie și la o conștientizare mai mare a problemelor de mediu, promovând un tip de consum care reduce risipa și susține sustenabilitatea. Cu o populație din ce în ce mai deschisă către achizițiile secondhand, viitorul acestui sector pare promițător.

Pe termen lung, întrebarea rămâne: cum se vor adapta comercianții la aceste schimbări și vor reuși să capitalizeze pe tendința în creștere a consumatorilor pentru produse secondhand?

Este clar că acest segment de piață, considerat cândva marginal, devine din ce în ce mai relevant în peisajul economic românesc, iar evoluția sa va merita urmărită cu atenție.