Beijingul răspunde listei Pentagonului cu entități chineze
China a anunțat luni, 22 iunie 2026, impunerea de restricții economice asupra a zeci de companii și entități americane, inclusiv giganți din sectorul apărării, ca răspuns direct la decizia Pentagonului de a adăuga noi firme chineze pe lista sa de „companii militare”. Această escaladare a tensiunilor comerciale și tehnologice dintre cele două superputeri marchează un nou capitol în războiul economic global. "Este interzis oricărei organizații sau persoane din orice țară sau regiune să transfere sau să furnizeze acestor entități articole cu dublă utilizare originare din China; orice activitate de export în curs trebuie să înceteze imediat", a declarat Departamentul Comerțului chinez, conform informațiilor obținute de Le Figaro.
Decizia Beijingului vine la două săptămâni după ce Pentagonul a publicat o listă actualizată cu entități considerate a fi „companii militare chineze” care operează direct sau indirect în Statele Unite. Pe această listă extinsă au fost incluse nume sonore precum Alibaba (comerț electronic), Baidu (internet) și BYD (vehicule electrice), alături de alte zeci de firme deja vizate. Un purtător de cuvânt al Departamentului Comerțului chinez a precizat că măsurile luate de China sunt "un răspuns la actul inacceptabil al guvernului SUA de a adăuga noi entități pe așa-numita «listă de companii militare chineze»".
În concret, China a inclus zece companii și entități americane pe lista organizațiilor cărora le interzice exporturile de bunuri cu dublă utilizare, adică produse care pot fi folosite atât în scopuri civile, cât și militare. Printre companiile vizate de această interdicție se numără AVEOX și Red Cat, semnalând o țintire strategică a unor sectoare sensibile. Această mișcare reflectă o tactică similară cu cea aplicată de SUA, care a utilizat frecvent restricții la exporturi pentru a limita accesul Chinei la tehnologii critice.
Pe lângă interdicția de exporturi, Ministerul Finanțelor chinez a anunțat, tot luni, o interdicție pentru agențiile guvernamentale și autoritățile locale de a achiziționa produse de la 46 de companii americane în cadrul contractelor de achiziții publice. "Cumpărătorilor nu li se permite să achiziționeze produse fabricate de aceste companii", se arată în comunicatul ministerului. Această interdicție vizează în mod specific mai multe entități ale Lockheed Martin și Raytheon, doi giganți americani din industria de apărare, precum și divizia de spațiu, apărare și securitate a Boeing. Această măsură este deosebit de semnificativă, având în vedere că piața chineză de achiziții publice este una dintre cele mai mari din lume, iar excluderea acestor companii va avea un impact financiar considerabil.
Contextul acestor decizii este o tensiune geopolitică în creștere, marcată de dispute comerciale, tehnologice și militare. Statele Unite au invocat preocupări de securitate națională pentru a justifica restricțiile împotriva companiilor chineze, argumentând că acestea ar putea fi folosite de armata chineză sau ar putea compromite securitatea datelor. De exemplu, în 2023, administrația americană a interzis vânzarea anumitor cipuri avansate către China, citând riscuri de utilizare militară. China, la rândul său, acuză SUA de protecționism și de încercări de a-i frâna dezvoltarea economică și tehnologică.
Un aspect relevant este că aceste măsuri reciproce sunt menite să trimită un mesaj politic puternic. În timp ce SUA vizează capacitatea Chinei de a accesa tehnologie avansată, China răspunde prin limitarea accesului companiilor americane la o piață vastă și prin restricționarea exporturilor de bunuri esențiale. De exemplu, China este un producător dominant de minerale rare și componente critice, iar o eventuală restricționare a exporturilor acestora ar putea avea repercusiuni globale, așa cum s-a întâmplat în 2010, când China a restricționat exporturile de pământuri rare către Japonia, pe fondul unei dispute teritoriale.
Analizând impactul, companiile americane de apărare, precum Lockheed Martin și Raytheon, care aveau deja un acces limitat pe piața chineză din cauza naturii produselor lor, vor resimți și mai mult presiunea, deși impactul direct asupra veniturilor lor ar putea fi mai mic decât pentru companiile tehnologice. În schimb, pentru Alibaba, Baidu și BYD, includerea pe lista Pentagonului ar putea duce la restricții de investiții din partea entităților americane, afectând fluxul de capital și expansiunea pe piețele occidentale. Această abordare bilaterală de impunere a restricțiilor creează un cerc vicios, amplificând incertitudinea în mediul de afaceri global și perturbând lanțurile de aprovizionare.
De ce contează
Aceste noi restricții reciproce dintre China și Statele Unite sunt cruciale pentru economia globală și pentru viitorul relațiilor internaționale. Ele subliniază o tendință de decuplare economică, în care marile puteri încearcă să-și reducă dependențele strategice. Pentru România și Uniunea Europeană, această situație generează presiuni suplimentare pentru diversificarea lanțurilor de aprovizionare și pentru consolidarea autonomiei strategice, în special în sectoarele tehnologice și de apărare. Companiile românești care fac afaceri cu entități din SUA sau China ar putea fi afectate indirect de aceste tensiuni, prin creșterea costurilor sau prin limitarea accesului la anumite tehnologii și piețe. Pe termen lung, această confruntare ar putea remodela arhitectura comerțului mondial.
În continuare, este de așteptat ca tensiunile să continue să fluctueze, cu perioade de escaladare și de detensionare, în funcție de evoluțiile geopolitice și economice. Ambele țări vor monitoriza cu atenție impactul acestor restricții asupra propriilor economii și asupra partenerilor internaționali. Este posibil ca alte țări să fie nevoite să ia poziție sau să își reevalueze alianțele comerciale și strategice. De asemenea, se anticipează o intensificare a eforturilor de lobby din partea companiilor afectate, care ar putea încerca să influențeze deciziile guvernamentale.
Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor duce la o negociere sau la o adâncire a confruntării, cu implicații semnificative pentru ordinea economică mondială.