Europarlamentarul critică direcția ideologică și economică a partidului
Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a lansat un atac vehement la adresa colegului său de partid, Ilie Bolojan, acuzându-l că introduce în Partidul Național Liberal persoane care „pulverizează tot ce înseamnă istoria liberalismului românesc”. Declarațiile, făcute publice pe Facebook în timpul Congresului Extraordinar al PNL, denunță o presupusă derivă ideologică a partidului către „userismul românesc, ca să nu-i zic neoprogresism sau neomarxism”, o mișcare pe care Bogdan o asociază cu „exagerările ideologice ale mișcării woke” și cu „cancel culture”.
Rareș Bogdan a subliniat că PNL riscă să-și înlocuiască „săgeata liberală cu o trotinetă și eventual un rucsac în culorile curcubeului”, referindu-se la prezența, conform afirmațiilor sale, a patru din opt vicepreședinți PNL adepți ai acestor ideologii. El a criticat vehement poziționarea acestora chiar și împotriva Partidului Republican din SUA, subliniind că indiferent de numele președintelui, acesta reprezintă Statele Unite. „Aceștia sunt oamenii pe care Ilie Bolojan îi introduce în PNL, pulverizând tot ce înseamnă istoria liberalismului românesc!”, a declarat Rareș Bogdan, citat de HotNews și Digi24.
Critica lui Bogdan se extinde și la adresa platformei „Rădăcini” a lui Bolojan, despre care afirmă că nu reprezintă „bazele structurale ale liberalilor care au modernizat România, ci sclavia pe care o dorește liberalilor naționaliști, condamnați la categoria «Sclava Isaura»”. Europarlamentarul a acuzat că această direcție ideologică este un atac la valorile tradiționale, familia creștină, Biserica și dreapta rațională, pe care le consideră piloni ai doctrinei Partidului Popular European (PPE) din care PNL face parte. El a comparat retorica „neomarxistă” cu inginerii sociale menite să „reeduece societatea”, o sintagmă pe care o asociază cu influențe din „Răsărit”, făcând o paralelă între „Om Mani Padme Hum vs. Tatăl nostru. Sau mai nou, versus Șema Israel”.
Pe lângă aspectele ideologice, Rareș Bogdan a adus în discuție și o serie de critici economice severe, direcționate către ceea ce el consideră a fi o „nepricepere strigătoare la cer pe chestiuni de macroeconomie și refuzul investițional non-german”, care ar fi „omorât economia României în ultimul an”. El a invocat date precum „5 trimestre de scădere a consumului” și „peste 100.000 de firme românești închise într-un an”, fără a preciza însă perioada exactă la care se referă aceste cifre. Aceste date, deși alarmante, necesită o verificare cu statistici oficiale precum cele ale Institutului Național de Statistică (INS) sau ale Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) pentru o înțelegere completă a contextului.
Bogdan a avertizat că România riscă un „scenariu grecesc”, citând o plată lunară de „1 miliard de euro pe dobânzi” și un deficit de cont curent în adâncire, ceea ce ar forța Banca Națională a României (BNR) să „ardă rezervele”. El a remarcat că țara este „dependentă de perfuzii externe pentru a plăti salarii și pensii, nu pentru investiții”, un indicator al fragilității economice. Această situație, conform europarlamentarului, ar putea duce la o retrogradare a ratingului de țară, cu consecințe grave precum vânzarea titlurilor de stat de către marile fonduri și explozia costurilor de finanțare.
Pentru a sublinia gravitatea situației, Rareș Bogdan a făcut apel la învățăturile lui Ion Rațiu, absolvent de economie la Cambridge, care susținea că „amanetarea viitorului unei țări prin împrumuturi masive destinate doar consumului curent este un act de iresponsabilitate națională”. Rațiu, o figură emblematică a liberalismului românesc post-comunist, a avertizat și împotriva populismului fiscal și a distrugerii sectorului privat pentru a susține un aparat de stat ineficient. Aceste principii, invocate de Bogdan, contrastează puternic cu politicile economice actuale, acuzate de creșterea taxelor într-un context de încetinire economică, o decizie pe care europarlamentarul o consideră o „eroare structurală uriașă” care amână tragedia în loc să rezolve problema risipei statului.
În context european, principiul subsidiarității, un pilon juridic fundamental al UE, este invocat de Bogdan pentru a susține că deciziile ar trebui luate cât mai aproape de cetățeni, iar statul să fie cât mai puțin prezent în economie. Această viziune conservatoare, promovată de Partidul Popular European, se opune, conform lui Bogdan, tendințelor „neoprogresiste” de control ideologic și de transformare a „omului nou” într-un „robot de bucătărie”. El a mai precizat că oamenii independenți economic nu pot fi controlați ideologic, iar „neoprogresismul dinamitează exact fundația autonomiei omenești, libertatea, liberul arbitru”.
În încheierea mesajului său, Rareș Bogdan a reamintit comportamentul „useriștilor și celor din REPER” în campaniile electorale trecute, acuzându-i că au „demolat, alături de AUR, un guvern PNL” și că au manifestat „ura cumplită contra liberalilor tradiționaliști, patrioți și pro europeni convinși”. El a concluzionat cu o avertizare dramatică: „A ierta e creștinește, dar una e să le dai bună ziua și să le urezi sănătate și alta să-i inviți să-ți dărâme casa din interior”.
Această retorică sugerează o ruptură profundă în interiorul PNL și o tensiune crescândă legată de direcția strategică și ideologică a partidului.