Replica acidă a vicepreședintei PNL la atacurile din partid
Oana Gheorghiu, vicepremier și noua vicepreședintă a Partidului Național Liberal (PNL), a răspuns duminică, 21 iunie 2026, de pe scena Congresului PNL, atacurilor lansate de europarlamentarul Rareș Bogdan la adresa noii echipe a lui Ilie Bolojan. Folosind un ton ironic, Gheorghiu a adoptat chiar etichetele invocate de criticii săi, declarând că face parte din „sistemul oengist, sorosist, globalist și neomarxist care, iată, a venit astăzi să pună stăpânire pe PNL”. Această declarație, preluată de Digi24, HotNews și G4Media, a marcat o replică directă la acuzațiile privind o presupusă derivă progresistă sau o apropiere de USR a PNL sub influența noilor veniți.
Fără a-l numi explicit pe Rareș Bogdan, Oana Gheorghiu a început discursul său, așa cum a relatat G4Media, cu o ironie evidentă la adresa celor care percep intrarea sa în PNL ca o schimbare de direcție a partidului. Ea a anticipat chiar „genul acesta de știri și de titluri” care vor apărea în zilele următoare. Această replică vine în contextul în care Rareș Bogdan a lansat un atac dur, acuzând că PNL riscă să devină „sluga USR” și a ironizat noua formulă de conducere, sugerând că liberalii ar putea înlocui „săgeata liberală” cu „o trotinetă și eventual un rucsac în culorile curcubeului”, potrivit Digi24.
În fața membrilor PNL, Oana Gheorghiu s-a prezentat ca o „luptătoare”, afirmând că „luptă pentru valori, pentru principii și nu fug de deciziile grele”. Ea a subliniat că a ales să se alăture partidului „la greu, nu când a fost ușor”, o declarație confirmată de toate cele trei surse. Gheorghiu a explicat că, timp de mulți ani, a crezut că poate contribui la binele României stând departe de politică, amintind de activitatea sa în societatea civilă, de protestele pentru democrație și justiție, și de proiectele construite acolo unde statul nu a reușit să livreze. „Am protestat atunci când statul a deraiat și am construit atunci când statul s-a dovedit incapabil să o facă. Nu am căutat niciodată funcții sau privilegii, am venit pur și simplu să fac bine”, a declarat ea, conform HotNews.
Decizia de a intra în PNL a fost puternic legată de susținerea pentru Ilie Bolojan, pe care l-a descris drept „un om cinstit” și „un administrator care dovedește prin rezultate, nu prin promisiuni”. Această asociere subliniază o aliniere strategică și valorică. În același timp, Gheorghiu a atacat vehement vechile mecanisme politice din companiile de stat și instituțiile publice. „Ce am găsit în mandatul meu? Companii ale statului transformate în pușculițe politice, instituții care nici măcar nu știu ce avere administrează în numele nostru, planuri de reformă întocmite cu copy-paste de la o companie la alta”, a afirmat vicepremierul, citată de G4Media și HotNews.
Oana Gheorghiu a subliniat rezistența întâmpinată în procesul de reformă. Ea a acuzat că, în momentul în care echipa lui Bolojan a început să „închidă robinetele”, cei care beneficiau de sistem au reacționat violent. „Alături de domnul Ilie Bolojan, am aprins lumina în niște cămări în care prea mult timp s-a lucrat pe întuneric. Și știți ce se întâmplă când aprinzi lumina. Se trezesc cei care o duceau mult prea bine pe întuneric”, a explicat ea. A adăugat, conform Digi24, că „atunci când spui că o companie publică nu mai poate fi o sinecură, ești acuzat de trafic de influență. Când vrei să oprești jaful, cineva urlă că vrei să vinzi țara. Iar când pui sub semnul întrebării pensii și privilegii speciale, ajungi pe o listă neagră.” Această retorică sugerează o luptă activă împotriva corupției și a privilegiilor, teme recurente în discursul public românesc și în rapoartele Comisiei Europene privind statul de drept, cum ar fi Raportul MCV din 2018, care evidenția deficiențe sistemice în lupta anticorupție.
Vicepremierul a transmis și un mesaj către liberalii din teritoriu, afirmând că nu pune semnul egal între administrația care muncește și „jaful politic” care a compromis încrederea în stat și în partide. „Reforma nu înseamnă să lovim în primarii care muncesc sau în comunitățile pe care le slujesc. Înseamnă să-i scăpăm pe cei care au tratat administrația, partidele și instituțiile ca pe o proprietate personală”, a declarat ea, conform Digi24. Această distincție este crucială pentru a separa performanța administrativă de practicile clientelare, o problemă adesea semnalată de organizații precum Transparency International, care plasează România constant în jumătatea inferioară a indicelui de percepție a corupției, cu un scor de 46 din 100 în 2023.
Într-un moment emoționant, Gheorghiu a menționat o discuție avută „în urmă cu 15 ani” cu mama unui pacient cu cancer, subliniind că acelea sunt „problemele grave”, iar restul sunt „mai mici decât nimic”, o declarație citată de HotNews și G4Media. Această referință la experiența personală din societatea civilă, unde a contribuit la construirea unui spital, a fost folosită pentru a demonstra că atacurile politice și campaniile de denigrare nu o sperie. „Nu politica este urâtă, ci unii dintre cei care o fac au uitat că politica se exercită cu decență. Nimic nu mă sperie: nici listele negre, nici campaniile de denigrare”, a conchis vicepremierul. Această abordare personală contrastează cu discursul politic tradițional, aducând o perspectivă umană asupra provocărilor administrative și politice.
**De ce contează**
Intervenția Oanei Gheorghiu la Congresul PNL este semnificativă pentru că marchează o confruntare deschisă în interiorul partidului privind direcția ideologică și reformele administrative. Replicile ironice la adresa acuzațiilor de „sorosism” și „neomarxism” evidențiază tensiunile dintre vechea gardă și noii veniți, susținuți de Ilie Bolojan, care promovează o agendă de reformă și transparență. Această dezbatere internă poate influența imaginea PNL pe scena politică românească și capacitatea sa de a atrage noi segmente de electorat, într-un peisaj politic fragmentat și dinamic. Modul în care PNL va gestiona aceste contradicții va defini viitorul său și relevanța sa în guvernare.
În concluzie, discursul Oanei Gheorghiu la Congresul PNL nu a fost doar o replică la atacurile interne, ci și o declarație de intenție privind angajamentul său pentru reformă și lupta împotriva corupției. Prin asumarea etichetelor critice și prin sublinierea experienței sale în societatea civilă, Gheorghiu a încercat să repoziționeze PNL ca un partid care „îndrăznește” și nu „se predă” în fața vechilor metehne. Rămâne de văzut cum va fi receptată această abordare de către electorat și de către celelalte facțiuni din PNL. Următoarele luni vor fi cruciale pentru a observa dacă viziunea lui Ilie Bolojan și a echipei sale, susținută de Oana Gheorghiu, va reuși să se impună și să transforme PNL într-un partid mai transparent și mai responsabil, sau dacă rezistența sistemului va prevala, menținând status quo-ul.
Alegerile viitoare vor fi un test decisiv pentru această direcție de reformă.