Alegerea noului Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei
Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei i-a desemnat sâmbătă, 20 iunie 2026, la sediul său din Chișinău, Republica Moldova, pe Preasfințitul Părinte Episcop Antonie de Bălți și pe Preasfințitul Părinte Episcop Veniamin al Basarabiei de Sud drept candidați pentru funcția de Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei, potrivit unui comunicat al Mitropoliei Basarabiei. Această decizie survine în contextul retragerii ÎPS Petru Păduraru din funcția de Mitropolit, la începutul lunii iunie a acestui an, invocând motive de vârstă și sănătate, însă demisia sa a fost umbrită de apariția unor materiale video compromițătoare.
Lucrările Sinodului mitropolitan au avut loc sub președinția ÎPS Părinte Mitropolit Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei și locțiitor de Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei. La ședință au participat PS Părinte Antonie, Episcop de Bălți, PS Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, și PS Nectarie de Bogdania, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului. Desemnarea celor doi candidați s-a realizat printr-o consultare deschisă, urmată de vot secret, o procedură menită să asigure transparența deciziei interne.
Ulterior, membrii Sinodului mitropolitan s-au reunit într-o ședință de consultare extinsă, la care au participat membrii clerici și mireni ai Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Chișinăului, alături de delegați din Episcopia de Bălți și Episcopia Basarabiei de Sud, membri ai Adunării Naționale Bisericești a Patriarhiei Române. În urma votului exprimat în această ședință, s-a decis menținerea listei inițiale de candidați stabilită de Sinodul mitropolitan, fără a se propune un al treilea nume. Propunerile vor fi înaintate Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), care are prerogativa de a completa lista cu încă un candidat, urmând ca alegerea finală a Arhiepiscopului Chișinăului și Mitropolitului Basarabiei să se facă prin vot secret, conform procedurilor stabilite de BOR.
Retragerea ÎPS Petru Păduraru, al cărui nume de mirean este Ion Păduraru, a generat un val de speculații, mai ales după ce în spațiul public au apărut imagini video cu caracter sexual în care ar fi fost implicat. Aceste evenimente au provocat controverse semnificative în Republica Moldova și au afectat imaginea Mitropoliei Basarabiei, instituție subordonată Bisericii Ortodoxe Române. Decizia Sfântului Sinod al BOR de a aproba retragerea sa, la începutul lunii iunie 2026, a confirmat finalul unei perioade tensionate pentru Mitropolie.
Cei doi candidați propuși de Sinodul mitropolitan sunt figuri cunoscute în peisajul bisericesc. PS Antonie de Bălți, născut Antonie Telembici la 29 mai 1963, în satul Hârbovăț, raionul Anenii Noi, a fost Episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului între 2014 și 2018. Hirotonia sa în arhiereu a avut loc pe 24 mai 2014, de către ÎPS Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în Catedrala Patriarhală din București. PS Antonie a urmat studii atât în medicină, la Facultatea de Medicină și Farmacie din Chișinău, cât și în teologie, absolvind Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași.
PS Veniamin al Basarabiei de Sud, cu numele de mirean Veaceslav Goreanu, s-a născut pe 11 iunie 1975, în comuna Puhoi, raionul Anenii Noi. Tatăl său, Ioan Goreanu, a fost preot în cadrul Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove. Viitorul episcop a studiat la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț și la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din cadrul Universității din București. A fost hirotonit ierodiacon în 2008 și ridicat la rangul de arhimandrit în 2010 de către Patriarhul Daniel. În 2018, pe 24 mai, a fost ales de Sfântul Sinod al BOR în demnitatea de episcop al Basarabiei de Sud. Un aspect notabil este că, potrivit unei anchete a jurnalistului Pavel Păduraru pentru portalul jurnal.md, clerul din Mitropolia Basarabiei sprijinea inițial doi prelați, pe PS Veniamin și pe ÎPS Atanasie (Rusnac), arhiepiscop al BOR în Marea Britanie, fiul regretatului profesor universitar Eugen Rusnac, însă lista finală a Sinodului mitropolitan a inclus doar pe cei doi episcopi de la Bălți și Basarabia de Sud.
Mitropolia Basarabiei, reactivată în 1992 și recunoscută de Patriarhia Română în 1992 și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în 2001, reprezintă o structură bisericească esențială pentru românii ortodocși din Republica Moldova. Aceasta contestă jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse prin Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, fapt ce a generat tensiuni istorice și dispute privind proprietatea bisericească. În 2023, numărul parohiilor subordonate Mitropoliei Basarabiei a crescut la peste 300, o creștere semnificativă față de cele aproximativ 100 de parohii înregistrate în 2015, demonstrând o consolidare a prezenței sale spirituale și administrative în regiune. Alegerea unui nou mitropolit este, prin urmare, un moment crucial pentru stabilitatea și direcția viitoare a acestei instituții.
De ce contează
Această alegere este de o importanță capitală pentru viitorul Mitropoliei Basarabiei și pentru credincioșii ortodocși români din Republica Moldova. Noul Mitropolit va avea sarcina de a consolida imaginea instituției, afectată recent de scandaluri, și de a naviga relațiile complexe cu Biserica Ortodoxă Rusă, într-un context geopolitic volatil. De asemenea, el va trebui să continue eforturile de extindere și de afirmare a identității spirituale românești, oferind stabilitate și îndrumare clericilor și credincioșilor, într-o regiune unde influențele externe sunt puternice.
Următorul pas este analizarea propunerilor de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care va avea posibilitatea de a adăuga un al treilea candidat înainte de votul final. Alegerea noului Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei va fi un moment definitoriu, așteptat cu interes de comunitatea bisericească și de publicul larg.
Rămâne de văzut dacă Sfântul Sinod va decide să completeze lista și cum se va poziționa față de provocările și așteptările legate de rolul Mitropoliei Basarabiei în contextul actual, atât în plan spiritual, cât și în cel identitar și geopolitic.