Gheorghe Dincă cere întreruperea pedepsei din motive medicale

Gheorghe Dincă, condamnat definitiv la 30 de ani de închisoare pentru crimele din Caracal, solicită întreruperea executării pedepsei, invocând probleme grave de sănătate, inclusiv o afecțiune la genunchi și diabet. Acesta susține că Penitenciarul Craiova, unde este încarcerat, nu-i poate asigura tratamentul adecvat și refuză să-i acorde o cârjă, chiar și contra cost. Cererea sa a generat un conflict de competență între instanțele din Craiova și Dolj, ajungând în cele din urmă la Curtea de Apel Craiova pentru soluționare.

Potrivit documentelor citate de Libertatea, Dincă a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Craiova la pedeapsa maximă permisă de lege pentru persoanele de peste 65 de ani. El a comis crimele în aprilie și iulie 2019, violând și ucigând pe Luiza Melencu (18 ani) și Alexandra Măceșanu (15 ani), un caz care a șocat opinia publică românească. Deși a fost condamnat, Dincă a continuat să depună multiple plângeri și cereri, încercând să obțină fie eliberarea, fie condiții mai bune în detenție.

Conform legii române, executarea unei pedepse poate fi întreruptă temporar doar în cazuri excepționale: graviditate, copil sub un an, sau o boală gravă care nu poate fi tratată în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) sau în spitalele de stat, sub pază permanentă. Instanța este cea care decide dacă lăsarea în libertate a condamnatului ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică, un aspect crucial în cazul unui criminal în serie.

În toamna anului trecut, Dincă a depus o cerere la Judecătoria Craiova, susținând că suferă de o afecțiune la genunchiul drept ce necesită tratament specializat, de diabet pentru care nu primește medicație corespunzătoare, și de probleme grave de vedere. De asemenea, a reclamat refuzul penitenciarului de a-i oferi o cârjă. Ca răspuns, Judecătoria Craiova a dispus o expertiză medico-legală pentru a evalua starea sa de sănătate.

Raportul înaintat de Institutul de Medicină Legală (IML) Craiova la începutul anului 2026 a confirmat prezența unor afecțiuni precum gonartroză bilaterală (mai accentuată pe partea dreaptă), diabet zaharat tip 2 echilibrat, obezitate grad 2, hipertensiune arterială primară grad 3, cardiopatie hipertensivă și cataractă senilă. Cu toate acestea, experții legiști au concluzionat că toate aceste probleme de sănătate pot fi gestionate și tratate eficient în cadrul rețelei sanitare a ANP.

Pe baza acestor concluzii, Judecătoria Craiova a respins cererea lui Dincă în februarie 2026. Decizia a fost contestată, iar Tribunalul Dolj a desființat-o, trimițând cazul spre rejudecare, invocând o eroare de competență. Ulterior, un alt judecător de la Tribunalul Dolj a decis că Judecătoria Craiova este, de fapt, instanța competentă. Acest „ping-pong” jurisdicțional a escaladat, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Craiova pentru soluționarea conflictului de competență, decizia fiind încă așteptată la data de 21 iunie 2026.

Acesta nu este singurul demers al lui Dincă privind condițiile medicale. În februarie 2026, el a depus o plângere împotriva Penitenciarului Craiova, acuzând încălcarea dreptului la asistență medicală. A susținut că medicamentul Siofor, prescris pentru diabet, îi provoacă reacții adverse, solicitând înlocuirea acestuia cu Metformin sau Daltex. Penitenciarul a replicat că Siofor și Metformin sunt același medicament, cu aceeași substanță activă, diferind doar denumirea comercială, și a negat existența reacțiilor adverse, sugerând chiar că o erupție cutanată ar fi fost auto-provocată cu detergenți. Judecătoria Craiova a respins și această plângere, constatând că nu există dovezi de încălcare a drepturilor medicale ale deținutului.

În aprilie 2026, o altă plângere a vizat refuzul penitenciarului de a-i elibera copii după acte medicale. Însă, instanța a respins-o, deoarece Dincă nu a respectat procedura de solicitare, care presupunea o cerere scrisă și achitarea contravalorii copiilor. Un an mai devreme, în 2025, el s-a plâns că nu a primit tratament pentru diabet și afecțiuni cardiologice timp de trei săptămâni, dar penitenciarul a demonstrat că medicația a fost administrată conform rețetelor compensate, asigurând continuitatea tratamentului.

O altă nemulțumire a lui Dincă a vizat „sitele” instalate la geamul camerei de detenție, care, în opinia sa, împiedică pătrunderea luminii naturale și a aerului proaspăt. Administrația Penitenciarului Craiova a explicat că aceste plase de sârmă sudată sunt instalate în camerele de regim închis pentru a preveni introducerea de obiecte interzise și comunicarea neautorizată între deținuți, conform legislației în vigoare. Aceste măsuri sunt standard în majoritatea penitenciarelor din România, care se confruntă cu provocări constante în menținerea siguranței și ordinii interne.

De ce contează

Acest caz este semnificativ nu doar prin prisma gravității crimelor comise de Gheorghe Dincă, ci și prin modul în care subliniază provocările sistemului penitenciar românesc. Frecvența plângerilor și cererilor de întrerupere a pedepsei din motive medicale, chiar și din partea unor deținuți cu pedepse grele, ridică întrebări despre echilibrul dintre drepturile deținuților și necesitatea de a asigura executarea pedepselor. De asemenea, conflictul de competență între instanțe evidențiază posibile lacune procedurale care pot prelungi procesele judiciare, având un impact asupra percepției publice privind eficiența justiției.

Situația lui Gheorghe Dincă, deși extremă, reflectă o tendință mai largă observată în sistemul penitenciar românesc, unde deținuții depun frecvent plângeri legate de condițiile de detenție și asistența medicală. În timp ce dreptul la sănătate este fundamental, inclusiv pentru persoanele private de libertate, instanțele trebuie să navigheze cu atenție între protejarea acestor drepturi și asigurarea că cererile nu sunt abuzive sau menite să întârzie executarea pedepselor. Decizia Curții de Apel Craiova în privința competenței va clarifica, probabil, traseul legal pentru astfel de cereri pe viitor. Până atunci, Dincă rămâne în detenție, iar speranțele sale de eliberare par, în continuare, minime, având în vedere concluziile expertizelor medicale și jurisprudența în cazuri similare.

Penitenciarele din România, inclusiv cel din Craiova, sunt supuse unor controale periodice de către organizații internaționale și naționale pentru drepturile omului, care monitorizează condițiile de detenție și accesul la servicii medicale. Cazul Dincă, prin mediatizarea sa intensă, aduce în prim plan aceste aspecte, contribuind la o discuție publică necesară despre reformarea și modernizarea sistemului penitenciar.

Rămâne de văzut cum va evolua situația sa medicală și legală, și dacă va reuși să demonstreze că afecțiunile sale depășesc capacitatea de tratament a sistemului ANP.