Schimbări majore de statut și acuzații de dictatură
Partidul Național Liberal (PNL) organizează duminică, 21 iunie 2026, la Romexpo, un Congres Extraordinar crucial pentru viitorul formațiunii. Evenimentul, la care sunt așteptați să participe 2.500 de delegați, are ca scop alegerea unei noi conduceri și modificarea statutului partidului. Decizia convocării a fost luată vineri, cu 85% din voturile exprimate în Consiliul Național Extraordinar, respectiv 566 de reprezentanți liberali pro, 97 împotrivă și 19 abțineri, potrivit informațiilor PNL.
Singurul candidat la funcția de președinte al PNL este actualul lider, Ilie Bolojan, care și-a depus moțiunea intitulată „Modernizare cu Rădăcini”. Aceasta a fost singura propunere înregistrată până la termenul-limită, fapt care a stârnit controverse semnificative. Bolojan a subliniat că PNL are nevoie de modernizare, dar și de păstrarea valorilor care i-au definit identitatea, angajându-se să reconstruiască încrederea și să întărească partidul. „Obiectivul nostru este un PNL unit, puternic și respectat, capabil să răspundă cu seriozitate provocărilor acestei perioade”, a declarat Ilie Bolojan.
Echipa propusă de Bolojan pentru Biroul Permanent Național (BPN) este formată din Dan Motreanu – prim-vicepreședinte, Robert Sighiartău – secretar general, și vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga. O noutate notabilă o reprezintă aderarea la PNL, sâmbătă, a Oanei Gheorghiu și a lui Dragoș Pîslaru, ambii candidând direct în echipa lui Bolojan. Pîslaru și-a argumentat decizia prin nevoia unei reforme profunde a administrației și a instituțiilor, afirmând că „România are nevoie urgentă de o reformă profundă a administrației, de instituții performante și de curajul de a schimba radical ceea ce nu funcționează”. La rândul său, Oana Gheorghiu a declarat că a acceptat propunerea lui Bolojan din cauza „haosului în care România a fost împinsă”, dorind să contribuie la modernizarea țării și eliminarea privilegiilor.
Principalele modificări propuse pentru Statutul partidului includ crearea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere, desființarea Biroului Executiv (BEX) – considerat nefuncțional – și integrarea atribuțiilor acestuia în BPN. De asemenea, se revine la formula de alegere a conducerii PNL pe bază de moțiuni, se reduce numărul de prim-vicepreședinți de la patru la unul și se înființează Comisia Națională pentru Litigii, responsabilă cu judecarea disputelor rezultate din sancțiunile aplicate membrilor de partid. Aceste modificări vizează și clarificarea procedurilor de sancționare a membrilor.
Congresul extraordinar a fost convocat într-un context politic tensionat, marcat de desemnarea lui Adrian Veștea ca premier de către președintele Nicușor Dan, fără consultarea PNL. Această decizie a generat un conflict deschis în interiorul partidului, PNL cerându-i lui Veștea să-și depună mandatul. Într-o primă fază, joi, Adrian Veștea și-a anunțat intenția de a candida la președinția PNL, solicitând amânarea Congresului pentru 28 iunie pentru a-și putea depune o moțiune. El a susținut că este nevoie de o schimbare profundă de optică la vârful partidului și că ar fi fost un gest de decență democratică o confruntare echitabilă.
Însă, vineri, Adrian Veștea și-a retras candidatura, acuzând că Congresul este un „simulacru democratic” prin care se „instalează dictatura în partid” și un „demers nestatutar și nelegal”. Deputatul PNL Robert Sighiartău a replicat că Veștea nu a formulat o cerere oficială de amânare, ci doar printr-o postare pe Facebook. Ionel Bogdan, un alt deputat PNL, a adăugat că Veștea, ca membru de 30 de ani și prim-vicepreședinte PNL, avea suficientă notorietate pentru a convinge colegii să-i susțină o moțiune, dacă ar fi înregistrat-o la timp. Aripa Veștea din PNL a depus o cerere de suspendare de urgență a deciziilor BPN la Tribunalul Ilfov, invocând că scopul a fost „eliminarea membrilor și aleșilor cu opinie divergentă”. Aceștia solicită și daune morale de 250.000 lei pentru fiecare reclamant, totalizând 4.000.000 lei.
Un alt moment important a fost retragerea lui Ciprian Ciucu din cursa pentru funcția de prim-vicepreședinte, deși inițial i se propusese să candideze și avea „o largă susținere”. Ciucu, primarul general al Capitalei, a declarat sâmbătă că nu dorește să pună PNL în situația de a avea un prim-vicepreședinte urmărit penal, în contextul acuzațiilor DNA de luare de mită din perioada în care era primar al Sectorului 6. Procurorii îl acuză că ar fi primit servicii de publicitate și consultanță electorală în toamna anului trecut de la doi oameni de afaceri, în schimbul îndeplinirii atribuțiilor sale legate de un proiect imobiliar. Ciucu a negat acuzațiile, afirmând că nu a luat „niciun leu” și că nu a condiționat emiterea documentațiilor de urbanism de primirea unor foloase, considerând că este o decizie corectă pe termen lung pentru partid, care trebuie să dețină „avantajul moral”. El a fost plasat sub control judiciar. Adrian Veștea are susținerea a cel puțin 16 liberali, inclusiv a ministrului interimar al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care a demisionat miercuri din funcția de prim-vicepreședinte al PNL.
Învestirea Guvernului Veștea rămâne incertă. Deși premierul desemnat a finalizat Programul de guvernare 2026-2028, axat pe programele SAFE, PNRR, OCDE și securitate națională, lista miniștrilor nu a fost definitivată. Veștea a menționat că și-ar dori ca Alexandru Nazare să continue la Finanțe și a publicat o fotografie cu Luca Niculescu, pe care l-a numit „viitor ministru de Externe”. PNL, USR, UDMR și AUR au anunțat deja că nu vor susține Guvernul Veștea. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi că partidul său încă analizează dacă va intra la guvernare, urmând să ia o decizie duminică după-amiază, după un Consiliu Politic Național.
De ce contează Acest Congres Extraordinar al PNL este crucial pentru stabilitatea politică a României și pentru reconfigurarea scenei politice. Consolidarea puterii în jurul lui Ilie Bolojan, în absența unei competiții reale, poate simplifica procesul decizional intern, dar riscă să genereze o fractură profundă în partid. Modificările statutare, în special cele privind desființarea BEX și reducerea numărului de prim-vicepreședinți, indică o centralizare a puterii. De asemenea, contestarea legalității Congresului de către aripa Veștea și incertitudinea învestirii Guvernului ar putea prelungi criza guvernamentală, afectând capacitatea României de a implementa reforme esențiale și de a accesa fonduri europene.
Concluzie Congresul PNL de duminică va marca, fără îndoială, o nouă etapă în evoluția partidului. Alegerea lui Ilie Bolojan ca președinte, în lipsa altor candidați, va consolida poziția sa, dar va trebui să gestioneze diviziunile interne și acuzațiile de „dictatură” și „simulacru democratic”. Rămâne de văzut dacă echipa propusă de Bolojan, inclusiv noii membri Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, va reuși să aducă unitatea și reformele promise. De asemenea, deciziile Biroului Permanent Național, care va fi ales, vor fi esențiale pentru gestionarea situației lui Adrian Veștea și a susținătorilor săi, precum și pentru stabilirea poziției PNL față de învestirea unui nou guvern.
Viitorul politic al României depinde în mare măsură de capacitatea liberalilor de a depăși această criză internă și de a oferi o direcție clară în contextul provocărilor economice și sociale actuale.