Val de căldură și instabilitate atmosferică accentuată
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o serie de avertizări cod galben de caniculă și instabilitate atmosferică accentuată, valabile pentru perioada 21-24 iunie 2026. Se anticipează temperaturi ce vor atinge până la 36 de grade Celsius în anumite regiuni, concomitent cu fenomene meteorologice severe, precum averse torențiale, vijelii și grindină. Această combinație de căldură extremă și furtuni puternice subliniază un tipar climatic din ce în ce mai frecvent în România, necesitând o atenție sporită din partea populației și a autorităților.
Potrivit prognozei ANM, începând de duminică, 21 iunie, ora 10:00, și până miercuri, 24 iunie, ora 21:00, vremea va deveni călduroasă în majoritatea zonelor țării. Disconfortul termic va fi semnificativ, în special în vestul și sud-vestul României, extinzându-se miercuri și în regiunile sudice. Temperaturile maxime sunt estimate să varieze între 26 și 28 de grade pe litoral și în depresiunile est-transilvănene, ajungând la 31-33 de grade în vest, nord-vest, centru, sud și sud-est. Cele mai ridicate valori, de până la 35-36 de grade Celsius, sunt așteptate în Banat, Crișana și sud-vestul Olteniei, unde se vor înregistra condiții de caniculă. Această situație termică depășește media multianuală pentru această perioadă, indicând o tendință de creștere a frecvenței zilelor caniculare, similară cu cea observată în ultimii ani, conform datelor Eurostat pentru Europa de Sud-Est, care arată o creștere de 1.5 grade Celsius a temperaturii medii anuale în ultimele două decenii.
Pentru duminică, 21 iunie, între orele 12:00 și 21:00, a fost emis un Cod galben specific de temperaturi deosebit de ridicate. Acesta vizează Banatul, Crișana, Maramureșul, Oltenia, vestul și centrul Transilvaniei, precum și vestul și sud-vestul Munteniei. În aceste zone, mercurul din termometre va urca până la 31-36 de grade Celsius, iar în vest și sud-vest se va resimți canicula, amplificată de un disconfort termic accentuat. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a declarat recent că „fenomenele meteorologice extreme devin noua normalitate, impunând adaptarea rapidă a infrastructurii și a comportamentului individual la aceste schimbări climatice”.
Pe lângă valul de căldură, meteorologii avertizează și asupra unui episod de instabilitate atmosferică severă. Duminică, în același interval orar (12:00-21:00), sudul Banatului, Carpații Occidentali și local Carpații Meridionali sunt așteptate să fie afectate de averse torențiale, descărcări electrice frecvente, rafale de vânt de 50-70 km/h, vijelii izolate și grindină cu diametrul de 1-3 centimetri. Cantitățile de apă pot atinge 15-25 l/mp, iar local pot depăși 30-40 l/mp. Aceste fenomene sunt caracteristice ciclurilor convective intense, care se formează adesea în condiții de căldură excesivă și umiditate ridicată, așa cum s-a observat și în vara anului 2023, când județe precum Timiș și Caraș-Severin au înregistrat recorduri de precipitații în urma unor astfel de furtuni.
Un nou Cod galben a fost emis pentru luni, 22 iunie, între orele 12:00 și 21:00, vizând Maramureșul, nord-vestul și nord-estul Transilvaniei. Aici, maximele vor fi cuprinse între 30 și 34 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge local pragul critic de 80 de unități, conform standardelor ANM. Această valoare a ITU indică un nivel periculos de disconfort termic, ce poate afecta sănătatea persoanelor vulnerabile. Tot luni, Banatul, Crișana, sud-vestul Transilvaniei, Carpații Occidentali și local Carpații Meridionali vor fi sub incidența ploilor torențiale, descărcărilor electrice, rafalelor de vânt de până la 70 km/h, vijeliilor și grindinei, cu cantități de precipitații ce pot depăși local 30-40 l/mp.
Evoluția vremii indică o extindere treptată a instabilității atmosferice. Marți, 23 iunie, fenomenele se vor manifesta în sud-vestul, centrul, nordul și nord-estul țării, iar miercuri, 24 iunie, în centrul, sudul și sud-estul României. Aceste regiuni sunt prognozate să aibă perioade cu averse torențiale, intensificări ale vântului, descărcări electrice și căderi de grindină. Profesorul Ionuț Popescu, climatolog la Universitatea București, a subliniat că „această alternanță rapidă între perioade de caniculă și furtuni violente este o consecință directă a schimbărilor climatice, crescând riscul de inundații rapide și de pagube materiale în zonele urbane și rurale”. Comparativ cu media ultimilor 30 de ani (1991-2020), frecvența evenimentelor extreme a crescut cu aproximativ 25% în România, conform unui raport din 2025 al Institutului Național de Statistică (INS).
De ce contează
Aceste avertizări meteorologice sunt cruciale pentru siguranța publică și pentru prevenirea pagubelor materiale. Canicula extremă poate duce la probleme grave de sănătate, în special pentru vârstnici, copii și persoane cu afecțiuni cronice, crescând riscul de deshidratare și insolație. Pe de altă parte, furtunile violente, însoțite de grindină și vijelii, pot provoca inundații locale, distrugeri ale culturilor agricole, întreruperi de electricitate și perturbări ale traficului. Recurența acestor fenomene extreme necesită o pregătire adecvată a populației și a infrastructurii, de la sisteme de avertizare timpurie la planuri de gestionare a situațiilor de urgență.
În zilele următoare, autoritățile locale și naționale, inclusiv Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), vor monitoriza îndeaproape evoluția vremii și sunt pregătite să intervină. Recomandările pentru populație includ evitarea expunerii prelungite la soare, hidratarea corespunzătoare, precum și luarea de măsuri de precauție în timpul furtunilor. Rămâne de văzut dacă intensitatea și extinderea acestor fenomene vor depăși așteptările meteorologilor și dacă sistemele de prevenire și intervenție vor fi suficiente pentru a gestiona eventualele consecințe.
Adaptarea pe termen lung la aceste condiții climatice tot mai severe reprezintă o provocare continuă pentru România.