Kievul amenință cu acțiuni militare directe împotriva Minskului
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis vineri, 19 iunie 2026, un ultimatum fără precedent regimului de la Minsk, cerându-i liderului belarus Aleksandr Lukașenko să elimine în termen de o săptămână echipamentele militare rusești de pe teritoriul Belarusului. În caz contrar, Kievul a avertizat că va interveni direct, transformând avertismentele voalate în somații deschise, potrivit declarațiilor citate de News.ro și tsn.ua. Această escaladare vine pe fondul acuzațiilor Ucrainei că Belarusul facilitează atacurile cu drone și rachete rusești asupra infrastructurii civile ucrainene, acționând ca un participant activ la crimele de război.
Zelenski a subliniat, în cadrul unei conferințe de presă la Kiev alături de președintele hondurian Nasri Asfura, că răbdarea Kievului s-a epuizat. „Dacă Lukașenko nu oprește această tehnică, o vom face noi”, a declarat liderul ucrainean, conform tsn.ua. El a specificat că sistemele de releu montate pe turnurile de comunicații din două regiuni belaruse, la granița cu Ucraina, sunt utilizate pentru a coordona atacurile rusești cu drone împotriva zonelor civile, și nu a pozițiilor de pe linia frontului. Aceste informații nu au putut fi verificate independent de Reuters.
Criticile lui Zelenski vizează nu doar utilizarea teritoriului belarus pentru ghidarea atacurilor, ci și rolul Minskului în susținerea logistică a armatei ruse. Președintele ucrainean a acuzat Belarusul că este unul dintre principalii furnizori de combustibil pentru forțele ruse, afirmând că Lukașenko are puterea de a opri acest sprijin. Această acuzație transformă Belarusul, în viziunea Kievului, într-un complice direct la agresiunea rusă, depășind orice pretenție de neutralitate.
De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în februarie 2022, teritoriul belarus a fost folosit în mod repetat de forțele ruse pentru lansarea de rachete și pentru operațiuni logistice, inclusiv în timpul asaltului inițial asupra Kievului. Deși forțele belaruse nu au intrat oficial în război, Belarus a permis Rusiei să desfășoare sisteme de rachete balistice hipersonice cu rază intermediară, precum Oreșnik, și a participat la exerciții nucleare comune în luna mai a anului curent. Aceste acțiuni, combinate cu acuzațiile recente privind echipamentele de ghidare, amplifică percepția Kievului asupra implicării active a Minskului.
Declarațiile lui Zelenski vin la scurt timp după ce Lukașenko a încercat să detensioneze retorica, cerându-și scuze lui Zelenski pentru „remarcile dure anterioare” într-un interviu acordat Al Arabiya pe 16 iunie. Liderul belarus a susținut că aceste comentarii au fost un răspuns la ceea ce a descris drept amenințări din partea Ucrainei și a reiterat că armata sa nu intenționează să se implice activ în conflict. El a mai declarat că Belarusul nu reprezintă o amenințare militară pentru Ucraina și că ambele părți trebuie să facă compromisuri pentru a pune capăt războiului. Cu toate acestea, răspunsul Kievului indică faptul că aceste declarații sunt considerate insuficiente în fața implicării militare concrete.
Lidera opoziției belaruse în exil, Sviatlana Tsikhanouskaya, a susținut poziția Ucrainei, declarând că „Ucraina arată astăzi cum trebuie tratați dictatorii, doar dintr-o poziție de forță. Iar Ucraina are această forță”. Această declarație subliniază o perspectivă internă belarusă care se aliniază cu presiunea internațională asupra regimului Lukașenko, considerat fraudulos de opoziție și statele occidentale după alegerile prezidențiale din 2020.
Istoric, relațiile dintre Ucraina și Belarus au fost tensionate de la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, dar au escaladat dramatic după invazia din 2022. Belarus, membru al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) dominată de Rusia, a rămas un aliat fidel al Moscovei, oferind sprijin militar și economic. Această alianță strategică a permis Rusiei să deschidă un front nordic împotriva Ucrainei, exercitând presiune asupra Kievului și a flancului estic al NATO.
Comparativ cu alte țări din regiune, Belarusul se distinge prin dependența sa profundă față de Rusia, atât economic, cât și militar. În timp ce alte state ex-sovietice, precum Georgia sau Republica Moldova, au căutat integrarea europeană, Belarusul a consolidat o uniune statală cu Rusia, ceea ce limitează semnificativ autonomia sa în deciziile de politică externă și de securitate. Această situație plasează Belarusul într-o poziție vulnerabilă în fața presiunilor ucrainene și internaționale.
De ce contează Acest ultimatum marchează o schimbare semnificativă în strategia Ucrainei, trecând de la retorică la amenințări concrete de acțiune militară directă împotriva teritoriului belarus. Dacă Kievul își va pune în aplicare avertismentul, conflictul din Ucraina ar putea escalada periculos, atrăgând direct Belarusul în război și potențial destabilizând și mai mult securitatea regională. Această mișcare ar putea testa limitele alianței ruso-belaruse și ar putea amplifica presiunea internațională asupra ambelor regimuri, având implicații majore pentru stabilitatea Europei de Est și pentru relațiile NATO cu Rusia.
Următoarea săptămână va fi crucială pentru a vedea dacă Lukașenko va ceda presiunii ucrainene sau dacă Kievul va recurge la acțiuni militare directe. Rămâne de văzut dacă regimul belarus, subordonat Moscovei, va avea libertatea de a lua o decizie independentă sau dacă va fi forțat să continue sprijinul pentru Rusia, riscând o confruntare militară directă.
De asemenea, reacția Rusiei la o eventuală intervenție ucraineană pe teritoriul belarus va fi un factor determinant în evoluția conflictului.