Acuzații de „fripturism politic” și strategii subterane
Deputatul liberal Robert Sighiartău a lansat acuzații dure joi, 19 iunie 2026, susținând că proiectul politic al lui Adrian Veștea, premierul desemnat și candidat la șefia PNL, este susținut de președintele Nicușor Dan și de Partidul Social Democrat (PSD) pentru a slăbi Partidul Național Liberal. Sighiartău a afirmat, conform Agerpres, că atât Adrian Veștea, cât și șeful statului sunt instrumente utile pentru obiectivele politice ale social-democraților.
„Proiectul Veștea a fost susținut de Nicușor Dan și de PSD pentru a slăbi Partidul Național Liberal, fie prin preluarea controlului asupra sa, fie prin fragmentarea lui. PSD nu și-a asumat nici până astăzi, clar și public, susținerea acestui proiect cu voturile aferente. De ce? Pentru că nu vrea să își asume eșecurile. Preferă să influențeze și să controleze din culise, păstrându-și libertatea de a se retrage în orice moment”, a scris Sighiartău pe pagina sa de Facebook. El a subliniat că PSD nu are prietenii sau principii, ci doar interese permanente, iar cei care cred că PSD luptă pentru Veștea sau Nicușor Dan nu înțeleg modul de funcționare al partidului. În viziunea sa, ambii sunt doar instrumente care vor fi susținute cât timp servesc obiectivului PSD și abandonați fără ezitare când nu vor mai fi utili.
Această perspectivă vine în contextul unei lupte interne acerbe în PNL, unde Adrian Veștea și-a anunțat joi intenția de a candida la președinția partidului, solicitând amânarea Congresului PNL cu o săptămână. Sighiartău a respins categoric această cerere, reiterând că Congresul va avea loc duminică, 21 iunie 2026, la ora 12:00. El a calificat strategia lui Veștea drept „metoda fripturismului politic”, sugerând că premierul desemnat dorește amânarea pentru a-și asigura voturile de învestitură de la AUR pentru guvern, iar apoi să folosească funcțiile ca monedă de schimb pentru a-și consolida poziția în partid. „Domnul Veștea pare să creadă că membrii PNL sunt niște fripturiști care pot fi impresionați de funcții și de accesul la putere. Eu cred exact contrariul. PNL s-a schimbat!”, a declarat Sighiartău.
Deputatul PNL a insistat că un președinte de partid trebuie să apere interesul comun al partidului și al României, nu propriul interes politic, și să nu își schimbe principiile în funcție de oportunități. El a adăugat că liderii PNL trebuie aleși pe baza încrederii și a principiilor, nu prin avantajul funcției. Această declarație subliniază o ruptură profundă în interiorul PNL, unde tabăra condusă de Ilie Bolojan, susținută de Sighiartău, pare să se opună vehement oricărei tentative de compromis cu PSD sau de subordonare a intereselor partidului unor aranjamente politice conjuncturale.
Situația a fost complicată și de decizia Tribunalului Ilfov de a suspenda hotărârile Biroului Politic Național (BPN) al PNL din 15 iunie, care prevedeau sancționarea parlamentarilor liberali ce ar fi votat pentru învestirea Guvernului Veștea. Această suspendare a venit la solicitarea a 16 parlamentari, printre care Monica Anisie, Alina Gorghiu și Ionuț Stroe, contestatari ai lui Bolojan. Cu toate acestea, Sighiartău a declarat vineri că decizia Tribunalului nu are relevanță, deoarece statutul PNL, aprobat de Tribunal la vechiul Congres, prevede autosuspendarea unui membru doar în cazul unei condamnări în primă instanță. El a reiterat că Adrian Veștea este liber să candideze la președinția PNL, la fel cum și Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte al PNL și primarul general al Capitalei, aflat sub control judiciar sub acuzația de luare de mită, este liber să candideze pentru funcția de prim-vicepreședinte. Această interpretare a statutului arată o determinare a taberei Bolojan de a merge mai departe cu Congresul programat.
În cazul în care Guvernul Veștea ar fi învestit, Sighiartău anticipează că Adrian Veștea își va „alege propriul drum” și că, probabil, se va forma un „ALDE 2” care va rămâne la guvernare cu PSD. Această comparație cu ALDE, un partid care a avut o traiectorie politică marcată de alianțe controversate, sugerează o viziune pesimistă asupra viitorului PNL sub o eventuală conducere Veștea.
Pe de altă parte, surse citate de Gândul indică faptul că tabăra Ilie Bolojan pregătește o nouă conducere, care ar urma să fie validată la Congresul de duminică. Pe lista vehiculată pentru posturile de vicepreședinți PNL se numără nume precum Octavian Oprea, Alexandru Muraru, Gabriela Horga, Florin Roman, Robert Sighiartău însuși, Ionel Bogdan și Raluca Turcan. Ciprian Ciucu ar urma să ocupe singura funcție de prim-vicepreședinte. De asemenea, Mircea Roșca, șeful PNL Prahova, ar urma să devină vicepreședinte regional, iar pe lista lui Bolojan mai figurează și Dan Motreanu, Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, ultimii doi fiind abia înscriși în partid. Aceste nume sugerează o consolidare a forțelor în jurul lui Bolojan, pregătind o structură de conducere care să contrabalanseze eventualele influențe externe.
De ce contează Această confruntare internă din PNL este crucială pentru stabilitatea scenei politice românești și pentru viitorul coaliției de guvernare. Acuzațiile de subminare a partidului și de „fripturism politic” indică o criză profundă de încredere și principii. Rezultatul Congresului PNL va determina nu doar direcția ideologică a liberalilor, ci și capacitatea lor de a negocia și de a se poziționa în raport cu PSD și cu președinția. Un PNL fragmentat sau subordonat ar putea altera echilibrul de putere, având implicații directe asupra politicilor publice și a stabilității guvernamentale în anii următori.
Concluzie Situația actuală din Partidul Național Liberal este una tensionată, marcată de acuzații reciproce și de o luptă pentru controlul conducerii. Congresul de duminică, 21 iunie 2026, se anunță a fi un moment definitoriu, unde se va decide nu doar președintele partidului, ci și direcția strategică a PNL. Rămâne de văzut dacă tabăra lui Ilie Bolojan va reuși să-și impună viziunea și să-și consolideze poziția, sau dacă influențele externe și presiunile politice vor duce la o reconfigurare a puterii în interiorul partidului. Întrebarea fundamentală este dacă PNL va reuși să-și păstreze autonomia și identitatea, sau va deveni, așa cum sugerează Robert Sighiartău, un instrument al altor forțe politice.
De asemenea, modul în care PNL va gestiona decizia Tribunalului Ilfov și acuzațiile aduse lui Ciprian Ciucu va testa reziliența și coeziunea internă a partidului.