Europarlamentarul PSD critică situația politică și gestionarea fondurilor.
Europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a tras un semnal de alarmă sever de la Strasbourg, afirmând că România este percepută la nivelul instituțiilor de la Bruxelles ca o „țară în derivă”. Această percepție, a explicat Negrescu într-o intervenție pentru emisiunea „Puterea Știrilor” a PS News, se datorează disputelor politice interne constante și lipsei de coeziune între partidele declarate pro-europene. „Oamenii nu mai înțeleg, partenerii noștri nu mai înțeleg care sunt obiectivele României în plan european și internațional, de ce partidele pro-europene nu sunt capabile să lucreze împreună, chiar dacă pot apărea diferențe”, a subliniat oficialul pe 18 iunie 2026.
Negrescu a criticat în mod explicit deteriorarea imaginii României, susținând că, deși confruntările de idei sunt inerente într-o democrație, atacurile personale și exagerările transmise prin scrisori oficiale către capitalele europene subminează grav credibilitatea statului. El a îndemnat politicienii români, atât din țară, cât și din Parlamentul European, să dea dovadă de mai mult calm și atenție în declarațiile publice. „Toate aceste chestiuni afectează imaginea României și invit cât se poate de ferm pe toți oamenii politici din România, dar și de aici, din Parlamentul European, să fie mult mai calmi și mult mai atenți la cuvintele pe care le folosesc”, a adăugat social-democratul. În viziunea sa, nicio miză electorală de moment nu justifică pătarea reputației naționale pe plan internațional, considerând că „e normal să avem dispute, însă ele trebuie să se poarte civilizat, cu un ton acceptabil și niciodată, absolut niciodată să nu discredităm imaginea României”.
Pe lângă criza de imagine, Victor Negrescu a avertizat că România riscă să piardă sume considerabile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a menționat că, în timp ce Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a vorbit despre un risc de pierdere de 15 miliarde de euro, el este „mai optimist”, estimând pierderile la „10 miliarde de euro”. Această situație periculoasă, conform europarlamentarului, provine din lipsa de soluții concrete prezentate de autorități și din îngrijorarea partenerilor de la Bruxelles că Bucureștiul nu utilizează mecanismele disponibile pentru salvarea proiectelor întârziate. „România este într-o situație dificilă, periculoasă și avem un risc de dezangajare, de pierdere a unor sume de bani foarte mari”, a accentuat Negrescu, adăugând că țara se află în „ultima renegociere” a planului.
O problemă centrală identificată de Negrescu este lipsa de transparență privind echipa guvernamentală și mandatul cu care se poartă aceste discuții decisive. El a exprimat incertitudine cu privire la cine anume renegociază PNRR-ul, întrebându-se retoric dacă o face „guvernul interimar, probabil?”. Pentru a preveni un eșec major, europarlamentarul a pledat pentru integrarea imediată a soluțiilor tehnice obținute la nivel comunitar în structura planului național. „Trebuie ca aceste elemente să fie integrate, nu doar în discursul public, ci în mod real, pentru a salva cât mai multe resurse”, a conchis el, considerând că pierderea chiar și a unui singur euro ar fi „foarte gravă”.
Analizând cauzele profunde ale problemelor PNRR, Victor Negrescu a susținut că planul a fost „redactat greșit încă de la momentul zero”, nefiind adaptat capacităților administrative reale ale României. El a explicat că lipsa de viziune a celor care au conceput documentul inițial, în timpul guvernării PNL-USR, a generat blocajele actuale. Mai mult, Negrescu a dezvăluit că a observat, verificând proprietățile documentelor, că „autorii erau firme private, firme de consultanță și așa mai departe”, sugerând o implicare externă semnificativă în detrimentul unei viziuni naționale. Această abordare a transformat, în opinia sa, PNRR-ul dintr-un proiect strategic de țară într-o „împărțeală” de resurse pe criterii politice, nu un plan național coerent.
O altă deficiență majoră semnalată este amânarea constantă a reformelor asumate și includerea unor interese private în documentul oficial. Negrescu a subliniat eșecul în stimularea economiei naționale prin ignorarea sectorului privat autohton, cu „foarte, foarte puține granturi către IMM-uri” alocate, spre deosebire de țări ca Italia, care au finanțat masiv întreprinderile mici și mijlocii. Această lipsă de sprijin pentru antreprenorii locali a contribuit la ineficiența generală a planului. Ceea ce ar fi trebuit să fie un motor de dezvoltare pentru România, prin fonduri nerambursabile de aproximativ 29 de miliarde de euro, a devenit, în viziunea europarlamentarului, o sursă de incertitudine și potențiale pierderi financiare semnificative.
De ce contează
Pierderea miliardelor de euro din PNRR ar avea consecințe economice devastatoare pentru România, afectând investițiile în infrastructură, sănătate, educație și tranziția verde. Aceasta ar însemna mai puține spitale moderne, școli echipate și autostrăzi, blocând dezvoltarea pe termen lung și adâncind decalajele față de alte state membre UE. De asemenea, o imagine negativă la Bruxelles erodează influența României în deciziile europene, transformând-o dintr-un partener credibil într-un actor marginal. Această situație riscă să compromită nu doar fondurile actuale, ci și accesul la viitoare programe europene, esențiale pentru modernizarea țării.
În concluzie, avertismentele lui Victor Negrescu subliniază o dublă criză: una de imagine și credibilitate la nivel european, alimentată de instabilitatea politică internă, și una financiară, legată de implementarea deficitară a PNRR. Rămâne de văzut dacă apelurile la calm și la o mai bună gestionare a fondurilor europene vor fi auzite și dacă actualul guvern interimar, sau cel care va prelua mandatul, va reuși să renegocieze eficient planul și să evite pierderea celor 10-15 miliarde de euro.
Întrebările legate de transparența procesului de renegociere și de capacitatea administrativă a României de a absorbi fondurile rămân deschise, cerând răspunsuri clare și acțiuni imediate pentru a asigura viitorul economic al țării.