Controversata practică stârnește noi proteste.
Vânătoarea comercială de balene a fost reluată în Islanda sâmbătă, 20 iunie 2026, după o pauză de doi ani, marcată de plecarea balenierei Hvalur din portul Reykjavik. Această decizie, criticată vehement de organizațiile de protecție a animalelor, survine în contextul în care Islanda, alături de Norvegia și Japonia, este una dintre puținele țări care mai autorizează această practică. Potrivit relatărilor presei locale MBL și RUV, una dintre cele două baleniere islandeze, Hvalur, a ridicat ancora după ce echipajele și-au testat harpoanele vineri seară, pregătind sezonul de vânătoare care se desfășoară, în mod tradițional, între jumătatea lunii iunie și jumătatea lunii septembrie.
Reluarea vânătorii a stârnit un val de proteste imediate. Un activist ecologist s-a legat de catargul uneia dintre nave în portul Reykjavik, fiind ulterior escortat de poliție, conform RUV. Această acțiune subliniază opoziția fermă a societății civile internaționale față de o practică pe care ONG-uri precum Humane World for Animals o consideră inumană și inutilă. Joanna Swabe, directoarea pentru Europa a acestui ONG, a declarat că este „profund descurajant să vezi nava baleniera islandeză părăsind portul pentru a începe un nou sezon de vânătoare de balene, în pofida unor dovezi copleșitoare că nu există niciun mod uman de a ucide o balenă și că acești uriași ai oceanelor sunt supuși unei morți probabil atroce pentru o carne pe care aproape nimeni din Islanda nu dorește să o mănânce”.
Pauza de doi ani, în 2024 și 2025, a fost determinată de o situație economică dificilă și de rentabilitatea considerată insuficientă a acestei activități, nu de o schimbare de politică. Cu toate acestea, Institutul de Cercetare Marină și Apă Dulce din Islanda a publicat noi recomandări pentru sezonul 2026, care indică o reducere a cotelor de captură. Pentru balenele cu înotătoare dorsale (rorqual comun), pragul anual nu ar trebui să depășească 150 de indivizi, o scădere cu 28% față de recomandările din perioada 2018-2025. În cazul balenelor pitice (balenă minke), limita a fost fixată la 168 de indivizi, reprezentând o scădere cu 23%. Aceste reduceri reflectă, probabil, o presiune crescândă pentru sustenabilitate și conservare, deși nu satisfac cerințele activiștilor pentru o interdicție totală.
Contextul internațional și istoric al vânătorii de balene este complex. La nivel global, Comisia Internațională pentru Vânătoarea de Balene (IWC) a impus un moratoriu asupra vânătorii comerciale în 1986. Islanda s-a retras din IWC în 1992, dar a reintrat în 2004, contestând moratoriul și continuând vânătoarea sub obiecții. Norvegia, de asemenea, a contestat moratoriul, iar Japonia a reluat vânătoarea comercială în 2019, după ce s-a retras din IWC. Această situație plasează Islanda într-un grup restrâns de națiuni care persistă într-o practică din ce în ce mai marginalizată pe scena internațională. Potrivit Eurostat, consumul de carne de balenă în Uniunea Europeană este aproape inexistent, iar majoritatea statelor membre susțin ferm conservarea balenelor.
Comparativ cu alte țări nordice, Islanda se distinge prin menținerea acestei practici. De exemplu, Finlanda și Suedia, deși au tradiții maritime bogate, au adoptat politici stricte de conservare a faunei marine. În Norvegia, vânătoarea de balene minke este încă practicată, însă se confruntă cu critici similare privind metodele și necesitatea. Argumentul economic, invocat de Islanda pentru pauza din anii precedenți, este adesea contrabalansat de potențialul turismului de observare a balenelor, o industrie în creștere rapidă care oferă o alternativă economică durabilă și etică. În 2023, turismul de observare a balenelor a generat venituri de peste 100 de milioane de euro la nivel global, conform datelor World Cetacean Alliance.
Deși guvernul islandez a anunțat că va introduce un proiect de lege care vizează interzicerea vânătorii de balene în toamna acestui an, reluarea vânătorii pentru sezonul 2026 arată o diviziune internă și o presiune continuă din partea industriei. Această decizie temporară ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul real față de interzicerea pe termen lung. Experții în drept internațional maritim, citați de HotNews, subliniază că, deși suveranitatea statelor este recunoscută, presiunea internațională și schimbarea percepției publice pot influența semnificativ deciziile naționale. Dezbaterea din Islanda reflectă o tensiune globală între tradiție, interese economice pe termen scurt și imperativele conservării biodiversității și ale bunăstării animalelor.
De ce contează Reluarea vânătorii de balene în Islanda este un semnal important pentru eforturile globale de conservare a biodiversității marine. Această practică, considerată de mulți inumană și nejustificată în secolul XXI, pune presiune asupra populațiilor de balene deja vulnerabile. Pentru România, care susține activ politicile UE de conservare, decizia Islandei subliniază necesitatea unei poziții ferme la nivel internațional. De asemenea, ridică întrebări despre echilibrul dintre tradiția culturală și imperativele etice și ecologice moderne, având implicații asupra reputației internaționale a Islandei și a relațiilor sale cu statele care militează pentru protejarea mamiferelor marine.
În ciuda protestelor și a presiunii internaționale, balenierele islandeze au ieșit pe mare, deschizând un nou capitol controversat în istoria vânătorii de balene. Rămâne de văzut dacă proiectul de lege anunțat pentru toamnă va aduce o schimbare fundamentală sau dacă va fi doar o amânare a unei decizii inevitabile. Între timp, sezonul de vânătoare 2026 va adăuga noi balene la numărul victimelor, consolidând poziția Islandei ca o țară care sfidează normele globale de conservare.
Dezbaterea va continua, iar ochii lumii vor fi ațintiți asupra Reykjavikului pentru a vedea dacă angajamentele ecologice vor prevala în fața tradiției și a intereselor economice limitate.