Producția internă a scăzut, dependența crește
Importurile de gaze naturale ale României au înregistrat o creștere semnificativă de aproape 47% în primele patru luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce producția internă a înregistrat o ușoară scădere. Această dinamică, relevată de datele Institutului Național de Statistică (INS), contrastează cu estimările oficiale pe termen mediu care anticipează o creștere a producției autohtone și o reducere a dependenței de importuri.
Potrivit datelor centralizate de INS și citate de Agerpres, producția de gaze naturale utilizabile a României a atins 2,508 milioane tone echivalent petrol (tep) în intervalul ianuarie-aprilie 2026, marcând o diminuare de 24.500 tep, adică un minus de 1%, față de perioada similară din 2025. În același timp, importurile de gaze naturale au explodat, ajungând la peste 1,246 milioane tep, ceea ce reprezintă o creștere de 46,8% (sau 397.500 tep) față de primele patru luni ale anului 2025. Această discrepanță între producție și consum subliniază o vulnerabilitate energetică crescută pe termen scurt.
Această tendință de creștere a importurilor este îngrijorătoare, având în vedere obiectivul strategic al României de a-și asigura independența energetică, în special în contextul geopolitic actual. Dependența de surse externe de gaze poate expune țara la fluctuații de prețuri și la riscuri de aprovizionare, aspecte care au fost evidentiate acut în timpul crizei energetice din 2022. Deși România este considerată a fi una dintre țările europene cu un potențial energetic semnificativ, în special în Marea Neagră, exploatarea acestor resurse a fost lentă.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) anticipează o evoluție pozitivă pe termen mediu. Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic, producția de gaze naturale ar urma să crească cu un ritm mediu anual de 1,7% până în 2027. Mai exact, pentru anul 2026, CNSP estimează o producție de 7,907 milioane tep, reprezentând o creștere de 1,5%, iar pentru 2027, o producție de 8,176 milioane tep, o majorare de 3,4%. Aceste prognoze se bazează pe așteptările privind intrarea în exploatare a unor noi capacități, în special din perimetrele offshore din Marea Neagră, cum ar fi proiectul Neptun Deep, care ar trebui să devină operațional în următorii ani.
În ceea ce privește importurile, CNSP proiectează o tendință de reducere, cu un ritm mai pronunțat la orizontul anului 2027, estimând o scădere de 6%. Pentru anul 2026, se anticipează importuri de 2,150 milioane tep, o diminuare de 2,7%, iar pentru 2027, de 2,022 milioane tep, o scădere de 6%. Aceste estimări sunt în concordanță cu avansul preconizat al producției interne, dar iau în considerare și menținerea tranzitului de gaze către piețele externe, ceea ce ar putea influența volumul net disponibil pentru consumul intern. Este esențial de menționat că aceste cifre pe termen lung ale CNSP se referă la volumele anuale, în timp ce datele INS reflectă situația pe primele patru luni ale anului curent, indicând o discrepanță temporară între realitatea imediată și proiecțiile strategice.
Contextul european arată că majoritatea statelor membre UE depind într-o măsură semnificativă de importurile de gaze, în special după reducerea livrărilor din Rusia. România, deși are un potențial intern considerabil, nu a reușit să-și valorifice pe deplin resursele, spre deosebire de Norvegia, care a devenit un furnizor cheie pentru Europa. Dezvoltarea infrastructurii de transport și interconectările regionale, cum ar fi BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), sunt cruciale pentru a diversifica sursele și a crește securitatea energetică. Cu toate acestea, ritmul lent al investițiilor și incertitudinea legislativă din trecut au întârziat proiecte esențiale.
Un aspect critic este și eficiența energetică. O reducere a cererii interne prin investiții în izolații termice, tehnologii mai eficiente și surse regenerabile ar putea diminua presiunea asupra importurilor, chiar și în condițiile unei producții interne stagnante. Potrivit unui raport al Agenției Internaționale pentru Energie din 2023, țările care au implementat programe ambițioase de eficiență energetică au reușit să reducă consumul de gaze cu până la 10-15% în ultimii cinci ani.
De ce contează
Creșterea accelerată a importurilor de gaze naturale în primele luni ale anului 2026 subliniază o vulnerabilitate energetică imediată pentru România, afectând direct costurile pentru consumatori și competitivitatea industriei. Această dependență sporită de surse externe poate duce la prețuri mai mari la energie și la o inflație crescută, impactând bugetele gospodăriilor și stabilitatea economică. Pe termen lung, eșecul de a accelera producția internă, în special din Marea Neagră, riscă să submineze obiectivele de securitate energetică și să lase țara expusă la șocurile piețelor internaționale, chiar dacă prognozele oficiale sunt optimiste.
Situația actuală ridică semne de întrebare cu privire la implementarea strategiilor energetice naționale și la capacitatea României de a-și atinge obiectivele de independență energetică. Deși CNSP anticipează o reducere a importurilor în anii următori, bazată pe noi capacități de producție, datele recente ale INS indică o tendință inversă pe termen scurt. Rămâne de văzut dacă proiectele majore, precum cele din Marea Neagră, vor intra în exploatare conform planificării și dacă vor reuși să compenseze scăderea producției din zăcămintele mature. Accelerarea investițiilor în infrastructură, clarificarea cadrului legislativ pentru exploatarea resurselor și promovarea eficienței energetice sunt pași esențiali pentru a asigura o aprovizionare stabilă și predictibilă cu gaze naturale pentru România pe termen lung.
De asemenea, monitorizarea constantă a evoluției pieței și ajustarea politicilor energetice vor fi cruciale în contextul volatilității globale.