Primarul Capitalei, reacții la deciziile ANI și DNA
Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, a criticat vehement Agenția Națională de Integritate (ANI) în contextul deciziei definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) care îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Dan a declarat vineri, 19 iunie 2026, că rolul ANI ar trebui să fie acela de a identifica funcționarii publici care se îmbogățesc ilicit, nu de a căuta „virgule” în acte administrative. „Este rolul ANI să găsească oameni care se îmbogățesc folosindu-și funcția publică sau este rolul ei să caute virgule în diverse acte pe care diverși funcționari publici le fac?”, a întrebat retoric Nicușor Dan, subliniind frustrarea sa față de modul de operare al instituției, potrivit Digi24.
Această reacție vine după ce, joi, ICCJ a menținut raportul ANI din iulie 2024, care îl declara pe Dominic Fritz în conflict de interese administrativ. Decizia îl împiedică pe Fritz, președintele USR, să candideze la orice funcție aleasă până în anul 2030, inclusiv. Potrivit HotNews.ro, Fritz a anunțat că va contesta hotărârea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Cazul a pornit de la acuzația inspectorilor de integritate că, în noiembrie 2020, după ce a fost ales primar, Fritz a aprobat un referat de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) și l-a înaintat Consiliului Local spre aprobare. Documentația tehnică pentru beneficiarul acestui PUZ a fost realizată de firma unui arhitect, Răzvan Negrișanu, care era și consilier local USR și care, anterior, îl împrumutase pe Dominic Fritz cu suma de 25.000 de lei în campania electorală din acel an, conform informațiilor citate de Adevărul. Curtea de Apel Timișoara confirmase raportul ANI pe 10 februarie 2026, iar Dominic Fritz făcuse recurs.
Nicușor Dan a insistat că situația de fapt ar trebui să fie mai evidentă pentru ANI. „Haideți să ne uităm la mașinile cu care vin funcționarii publici în jurul primăriilor reședințe de județ, ca să nu zic Primăria Capitalei. Ăsta este rolul ANI”, a declarat el, sugerând că instituția ar trebui să se concentreze pe cazuri flagrante de îmbogățire, nu pe detalii tehnice. El a adăugat că sancțiunile prevăzute de Legea integrității (Legea 176/2010) ar putea fi disproporționate și ar trebui să existe o evaluare a acestora în funcție de vinovăția efectivă, o perspectivă care deschide o discuție mai amplă despre eficacitatea și echitatea legislației în vigoare. Această critică reflectă o viziune conform căreia integritatea publică ar trebui să vizeze corupția sistemică și abuzul de putere, mai degrabă decât erori administrative minore.
În paralel, Nicușor Dan a comentat și activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în special în contextul cazului lui Ciprian Ciucu. El a salutat o schimbare pozitivă în modul de operare al DNA sub noua conducere, menționând că, în ultimele două luni, nu au mai existat scurgeri de informații din dosare în spațiul public. „Ani de zile noi făceam Justiția la televizor și în ziare înainte ca procurorul să scrie rechizitoriul. Pot să constat că n-au mai existat scurgeri din dosare în publică. Și ăsta este un pas înainte”, a afirmat primarul, sugerând o creștere a profesionalismului și a respectării procedurilor legale. Această observație este importantă, având în vedere criticile frecvente din trecut privind încălcarea prezumției de nevinovăție prin mediatizarea excesivă a investigațiilor penale înainte de finalizarea acestora. Această abordare mai discretă a DNA poate contribui la o mai bună administrare a justiției și la protejarea drepturilor persoanelor investigate.
Pe lângă aceste aspecte, Nicușor Dan a abordat și o decizie recentă a Tribunalului Ilfov, pe care a considerat-o „insignifiantă” în ciuda „efectelor apocaliptice” atribuite de unii comentatori publici. Fără a oferi detalii specifice despre cazul la care se referea, primarul Capitalei a sugerat că este vorba despre o „voință politică” necenzurată de instanțe, evocând o tendință generală în cei 35 de ani de democrație românească în care partidele nu s-au jenat să înlăture oameni din funcții din diverse motive. Această declarație, deși vagă, indică o preocupare pentru influența politicului asupra deciziilor judecătorești și pentru lipsa de consecințe reale în anumite situații, comparativ cu impactul pe termen lung al unor decizii precum cea a lui Dominic Fritz.
Contextul mai larg al discuției despre ANI și DNA în România include o serie de provocări sistemice. Potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2023 privind statul de drept, România a făcut progrese în lupta anticorupție, dar persistă deficiențe în ceea ce privește independența justiției și eficacitatea instituțiilor de integritate. De exemplu, în 2022, rata de condamnare definitivă în cazurile de corupție la nivel înalt a fost de aproximativ 85%, conform datelor DNA, însă numărul cazurilor investigate a scăzut față de anii anteriori. În comparație cu alte state membre UE, precum Olanda sau Suedia, unde percepția corupției este mult mai scăzută (indicele de percepție a corupției Transparency International pentru 2023 plasa România pe locul 63, mult sub media UE), România se confruntă încă cu provocări semnificative. Discuția despre rolul ANI și aplicarea sancțiunilor este crucială pentru consolidarea statului de drept și pentru recâștigarea încrederii publice în instituții.
De ce contează
Declarațiile lui Nicușor Dan sunt relevante pentru dezbaterea publică privind eficacitatea și rolul instituțiilor anticorupție din România. Ele subliniază o tensiune fundamentală între litera legii și spiritul ei, sugerând că ANI ar trebui să prioritizeze cazurile de îmbogățire ilicită în detrimentul unor posibile erori administrative minore. Această abordare ar putea reorienta eforturile instituției către impactul real asupra corupției mari, sporind încrederea publicului. De asemenea, comentariile despre DNA indică o îmbunătățire a practicilor judiciare, esențială pentru respectarea drepturilor și prezumției de nevinovăție, ceea ce contribuie la o justiție mai echitabilă și mai respectată în societate.
Pe viitor, este de așteptat ca dezbaterea privind rolul și atribuțiile ANI să continue, mai ales în contextul apelului lui Dominic Fritz la CEDO, care ar putea crea un precedent important. Este posibil ca presiunea publică și politică să ducă la o reevaluare a Legii integrității și a modului în care sancțiunile sunt aplicate, cu accent pe proporționalitate și pe diferențierea între erorile de procedură și actele de corupție autentică. De asemenea, menținerea unui standard înalt de profesionalism la DNA, fără scurgeri de informații, va fi crucială pentru credibilitatea instituției și pentru consolidarea statului de drept în România.
Rămâne de văzut dacă aceste discuții vor genera modificări legislative sau schimbări de practică în activitatea instituțiilor de integritate.