Deficitul de personal atrage forță de muncă din Asia de Sud
Numărul muncitorilor străini din țări precum Nepal, Sri Lanka și India a crescut semnificativ în România, pe fondul unui deficit acut de personal în sectoare cheie ale economiei. Potrivit datelor actualizate la jumătatea anului 2026, România a devenit o destinație atractivă pentru acești lucrători, în principal datorită diferențelor salariale substanțiale și a condițiilor de muncă îmbunătățite, reglementate mai strict de o nouă legislație.
Industrii precum HoReCa, transporturi, logistică, construcții și retail se confruntă cu o lipsă cronică de personal, determinând o creștere de patru ori a cererii pentru lucrători din afara Uniunii Europene în perioada 2024-2026, conform Adevărul. Specialiștii în recrutare subliniază că provocarea nu este lipsa generală de candidați, ci dificultatea de a găsi personal calificat pentru posturile operaționale esențiale. Cosmin Șerban, Managing Director & Co-Founder al TAKT Recruitment, a declarat pentru Adevărul că „deficitul de personal continuă să pună presiune pe industriile operaționale, unde companiile întâmpină dificultăți tot mai mari în recrutarea și retenția angajaților locali. În acest context, lucrătorii străini rămân una dintre principalele soluții pentru acoperirea necesarului de personal.”
Pentru anul 2026, Guvernul României a aprobat un contingent de 90.000 de muncitori străini non-UE, o măsură directă pentru a răspunde nevoilor raportate de companii. Această cifră reflectă dependența tot mai mare a economiei românești de forța de muncă externă, în special din țări precum India, Nepal și Sri Lanka. Purtătorul de Cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunțat în aprilie 2026 adoptarea Ordonanței de Urgență 32/2026, care aduce un cadru legal mai structurat și transparent pentru recrutarea internațională.
Una dintre principalele atracții pentru muncitorii din Asia de Sud o reprezintă salariile. Salariul minim net în România este de aproximativ 575 de euro în 2026, în timp ce salariul mediu net depășește 1.000 de euro lunar. Prin comparație, în Nepal, salariul minim este estimat la 110-120 de euro, iar cel mediu între 220 și 290 de euro. În Sri Lanka, salariul minim este de 80-90 de euro, cu un salariu mediu de 280-380 de euro. În India, salariul minim variază între 100 și 150 de euro, iar cel mediu între 320 și 430 de euro. Această diferență salarială, de până la patru ori mai mare în România, este un factor determinant pentru migrația forței de muncă.
Ofertele salariale din România pentru muncitorii străini încep de la 2.700-3.500 de lei net pentru muncitori necalificați și operatori. În construcții și producție, salariile pot ajunge la 4.500-5.000 de lei net. Șoferii profesioniști sunt printre cei mai bine plătiți, cu venituri între 5.000 și 10.000 de lei net lunar, în funcție de experiență și specificul activității. Pe lângă salarii, un alt beneficiu important este cazarea, adesea plătită de angajator, chiar dacă legislația românească nu impune explicit această obligație. Cosmin Șerban a explicat că „în practică, mulți angajatori care recrutează personal din afara Uniunii Europene suportă integral sau parțial costurile de cazare și oferă tichete de masă, mese asigurate ori alte beneficii pentru a facilita integrarea angajaților.”
Ordonanța de Urgență 32/2026 introduce noi reguli menite să protejeze muncitorii străini și să eficientizeze procesul de recrutare. Printre cele mai importante prevederi se numără crearea platformei unice naționale workinginromaniagov.ro, destinată gestionării transparente și digitalizate a accesului străinilor pe piața muncii. De asemenea, documentația contractuală trebuie să fie mai clară și disponibilă într-o limbă pe care muncitorii o înțeleg, iar plata salariilor se va face exclusiv prin cont bancar. Un principiu esențial al noii legislații este „angajatorul plătește”, interzicând solicitarea de comisioane, taxe sau garanții de la lucrători, o măsură ce vizează combaterea abuzurilor semnalate în trecut.
O schimbare majoră adusă de OUG 32/2026 este legarea recrutării de lista oficială a ocupațiilor deficitare, ceea ce va obliga companiile să-și definească mai precis nevoile de personal. Această măsură, deși menită să aducă claritate, a generat și unele blocaje. Potrivit Work Finder, cel mai mare angajator de personal non-UE din România, în țară trăiesc 148.272 de muncitori străini cu drept de ședere temporară validă. În 2025, au fost respinse 2.510 cereri, indicând o selecție riguroasă.
Deficitul de personal este deosebit de acut în sectorul transporturilor. Estimările din industrie indică o lipsă de aproximativ 70.000 de șoferi profesioniști de camion, deficitul total depășind 150.000 de persoane dacă sunt incluse toate categoriile de conducători auto. Această situație este agravată de întârzierile în acreditarea agențiilor de recrutare și de funcționarea necorespunzătoare a noii platforme electronice, așa cum a raportat Work from Asia. Compania estimează relocarea a aproximativ 600 de șoferi filipinezi în România în perioada următoare, cu costuri per candidat variind între 1.500 și 3.500 de euro, la care se adaugă cheltuieli administrative, de transport și integrare, totalizând o investiție de peste 2 milioane de euro.
De ce contează Această creștere a numărului de muncitori străini din Asia de Sud și adoptarea noii legislații sunt cruciale pentru economia României. Ele abordează direct deficitul de forță de muncă ce amenință creșterea economică și stabilitatea unor sectoare vitale. Protejarea drepturilor muncitorilor străini prin OUG 32/2026 nu doar că previne abuzurile, dar și contribuie la o piață a muncii mai etică și atractivă, asigurând integrarea și contribuția lor la dezvoltarea țării. Fără acești muncitori, multe afaceri românești ar fi în imposibilitatea de a funcționa la capacitate maximă, ceea ce ar duce la scăderea productivității și la creșterea prețurilor pentru consumatori.
Pe termen scurt, implementarea completă și eficientă a platformei workinginromaniagov.ro și a noilor reglementări va fi esențială pentru succesul programului de atragere a forței de muncă străine. Există încă provocări legate de birocrație și integrare, dar experiența altor țări europene, precum Polonia sau Cehia, care au integrat cu succes forță de muncă din Est, sugerează că România poate depăși aceste obstacole. Pe termen lung, succesul va depinde de capacitatea României de a oferi nu doar salarii competitive, ci și un mediu de lucru stabil și respectuos, care să încurajeze retenția acestor muncitori.
De asemenea, se impune o analiză continuă a listei ocupațiilor deficitare pentru a asigura o alocare eficientă a resurselor umane.