Inteligența artificială, instrument strategic în geopolitica actuală
Accelerează extinderea, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Inteligența artificială (AI) devine un instrument strategic esențial, atât pentru Uniunea Europeană în procesul său de extindere, cât și pentru Statele Unite în consolidarea influenței globale. Comisia Europeană utilizează un instrument AI propriu, denumit GPT@EC, lansat în 2024, pentru a evalua legislația țărilor candidate la aderare, asigurându-se că aceasta este conformă cu acquis-ul comunitar. Această inițiativă, dezvăluită de doi funcționari ai Comisiei și citată de Politico, vine în contextul unei presiuni crescute asupra Direcției Generale pentru Extindere și Vecinătatea de Est (DG ENEST), pe măsură ce mai multe națiuni, precum Ucraina și Republica Moldova, avansează rapid în procesul de aderare.
Pe de altă parte, Statele Unite, sub administrația președintelui Donald Trump, au demonstrat o abordare restrictivă față de accesul internațional la modele avansate de AI, un episod care, potrivit The Economist, subliniază capacitatea Washingtonului de a influența accesul la tehnologii critice pentru securitatea națională și competitivitatea economică. Pe 12 iunie, administrația americană a cerut companiei Anthropic să limiteze accesul utilizatorilor străini la modelele Fable 5 și Mythos 5, invocând îngrijorări legate de potențiala utilizare a acestora în atacuri cibernetice sau dezvoltarea agenților biologici periculoși. Ulterior, Anthropic a suspendat complet accesul, deși a declarat că unele riscuri ar putea fi exagerate, iar unii utilizatori au criticat mecanismele restrictive de siguranță.
Contextul geopolitic actual, marcat de invazia Rusiei în Ucraina și amenințările președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda, a conferit o nouă urgență demersurilor țărilor de a adera la UE. Comisarul pentru extindere, Marta Kos, a declarat că „în ultimele 16, 17 luni, am realizat mai mult decât în cei 15 ani anteriori”. Muntenegru a închis recent încă două capitole de aderare, ajungând la 16 din 33, în timp ce Albania înregistrează progrese. În contrast, cererile Serbiei, Bosniei și Herțegovinei, Kosovo, Macedoniei de Nord și Georgiei au avansat lent sau s-au blocat complet. Islanda va organiza un referendum în august pentru a decide reluarea demersului de aderare la UE. Această accelerare a procesului de extindere pune o presiune semnificativă asupra personalului DG ENEST, ceea ce a determinat Comisia să apeleze la soluții AI.
Cu toate acestea, țările candidate privesc cu scepticism utilizarea AI-ului pentru volumul de muncă al Comisiei. Doi funcționari din țări diferite au declarat pentru Politico că instrumentul ar trebui utilizat doar pentru traduceri și sarcini simple, nu pentru chestiuni complexe, avertizând asupra riscului de erori. Această prudență este justificată, având în vedere sensibilitatea procesului de armonizare legislativă. Pe lângă Direcția Generală pentru Extindere, și alte departamente ale Comisiei utilizează instrumentul AI, însă toate cele trei instituții principale ale UE au interzis personalului să utilizeze videoclipuri și imagini generate artificial în comunicările oficiale, subliniind preocupările legate de etică și dezinformare.
Paralela trasată de The Economist între AI și alte tehnologii strategice, cum ar fi energia nucleară post-Al Doilea Război Mondial sau criptografia în anii '70, este relevantă. Statele Unite au limitat transferul acestor tehnologii, iar acum aplică o logică similară inteligenței artificiale. Publicația subliniază că modelele AI de ultimă generație, capabile să contribuie la dezvoltarea armelor biologice sau la atacarea infrastructurii critice, sunt considerate resurse strategice. Avantajul american în AI este semnificativ, cu resurse de calcul estimate la de 15 ori mai mari decât cele din Europa, consolidate de investiții masive și de prezența unor giganți precum OpenAI, Google, Meta și Anthropic.
Această dominație a generat preocupări privind „suveranitatea digitală” și dependența altor state de infrastructura americană de AI. La summitul G7, președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Indiei, Narendra Modi, și-au exprimat îngrijorarea. Multe guverne și companii analizează acum investiții suplimentare în centre de date, infrastructură energetică și cercetare AI pentru a reduce această dependență. Pe termen lung, The Economist anticipează un sistem diferențiat de acces la AI, unde cele mai performante modele ar rămâne în SUA, aliații apropiați ar primi versiuni adaptate, iar alte state ar avea acces la sisteme mai puțin avansate. Criticii avertizează că o astfel de structură ar accentua dezechilibrele economice și tehnologice globale.
De ce contează
Integrarea inteligenței artificiale în procesul de extindere al UE și controlul strategic al SUA asupra tehnologiilor AI de ultimă generație au implicații profunde pentru viitorul geopolitic și economic al lumii. Pentru cetățenii români și europeni, eficiența procesului de extindere, facilitată de AI, ar putea accelera integrarea țărilor vecine, stabilizând regiunea și deschizând noi piețe. Pe de altă parte, controlul american asupra AI subliniază necesitatea pentru UE de a investi masiv în propriile capacități de cercetare și dezvoltare pentru a evita o dependență tehnologică excesivă, care ar putea submina autonomia strategică și competitivitatea pe termen lung. Această cursă tehnologică va modela alianțe și relații economice în deceniile următoare.
Provocarea pentru Europa și aliații Statelor Unite din Asia este de a găsi un echilibru între cooperarea cu liderul mondial în domeniul inteligenței artificiale și reducerea vulnerabilităților generate de dependența excesivă de o singură țară. Publicația The Economist sugerează că obiectivul nu ar trebui să fie izolarea de tehnologia americană, ci dezvoltarea unor capacități proprii care să permită existența mai multor centre globale de inovație. În contextul în care Comisia Europeană își dezvoltă propriul instrument AI, GPT@EC, și se confruntă cu scepticismul țărilor candidate, viitorul integrării AI în guvernanța și extinderea UE rămâne un subiect de monitorizat.
Rămâne de văzut cum va evolua această balanță delicată între inovație, securitate și suveranitate digitală la nivel global.