Europarlamentari solicită apărare fermă și fonduri UE
Parlamentul European a adoptat joi, 18 iunie 2026, la Strasbourg, o rezoluție crucială privind securizarea frontierei Uniunii Europene, condamnând încălcările repetate ale spațiului aerian european de către drone și rachete rusești. Această decizie vine în contextul unor incidente grave, inclusiv cel de la Galați și cel din Portul Constanța, care, potrivit europarlamentarului Vasile Dîncu, riscau să provoace o adevărată catastrofă. Dîncu a subliniat că România trebuie să adopte o poziție mai fermă și să reacționeze mai rapid la aceste incursiuni, cerând să fie lăsată să acționeze imediat când o dronă rusească cade pe teritoriul său.
Rezoluția solicită dezvoltarea unor capacități comune de detectare, monitorizare și neutralizare a amenințărilor aeriene de-a lungul întregii frontiere estice a UE. Vasile Dîncu a declarat că Europa conștientizează acum vulnerabilitățile generate de războiul din Ucraina și necesitatea unor măsuri suplimentare. Deși Bruxelles-ul și Strasbourgul acordă mai multă atenție securității estice, Dîncu a avertizat că măsurile adoptate sunt insuficiente și mai degrabă „birocratice”, precum „zidul de drone” care nu a fost încă operaționalizat. El a accentuat că România nu ar trebui să aștepte exclusiv soluții europene sau sprijin NATO, ci „trebuie să facă în primul rând mai mult”.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a salutat rezoluția ca un pas important, dar a insistat pe nevoia de măsuri concrete la nivel european pentru protejarea cetățenilor de pe flancul estic. Negrescu a intervenit pentru a sublinia că este pentru prima dată când astfel de incidente au provocat victime, referindu-se la două persoane rănite în România. Potrivit acestuia, rănile nu au fost grave, însă incidentul este ilustrativ pentru faptul că acest lucru se poate întâmpla oricând, atât în România, cât și în alte state de pe flancul estic. El a cerut o rezoluție cât mai practică, cu propuneri concrete care pot fi preluate de Comisia Europeană și de Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă.
Printre măsurile introduse în document de Victor Negrescu se numără posibilitatea finanțării din fonduri europene a infrastructurii critice afectate, a lucrărilor de reparații și a investițiilor în capacități defensive. De asemenea, a cerut ca acele capabilități de luptă antidrone existente să fie mutate pe flancul estic și a solicitat operaționalizarea rapidă a hub-ului european de securitate maritimă la Marea Neagră, menționând că „deja lucrurile au fost creionate”. Negrescu a criticat faptul că mesajele de solidaritate, deși importante, sunt insuficiente, și că un răspuns mai ferm, inclusiv sancțiuni diplomatice specifice din partea UE și a statelor membre, ar fi trebuit să urmeze închiderea consulatului Rusiei de către România.
Vasile Dîncu a afirmat că România dispune deja de o parte dintre echipamentele necesare pentru apărarea spațiului aerian, incluzând sisteme antiaeriene și drone interceptoare produse în țară. El a recunoscut nevoia de a completa capabilitățile existente cu „anumite tipuri de radare, de senzori și de alte instrumente”. Europarlamentarul a susținut că România „trebuia să doboare orice dronă care a intrat pe teritoriul ei”, invocând exemplul Poloniei care, potrivit lui Dîncu, a reacționat ferm în situații similare și nu a mai înregistrat incidente ulterioare. Această declarație subliniază o diferență de abordare față de reacția inițială a autorităților române în trecut, care au avut o atitudine mai prudentă pentru a evita escaladarea.
În viziunea lui Dîncu, incursiunile dronelor nu sunt doar o amenințare militară, ci și o componentă a războiului hibrid purtat de Rusia, având ca scop descurajarea populației și subminarea încrederii cetățenilor din județele de frontieră în capacitatea statului și a NATO de a-i proteja. „Rusia asta a încercat să arate: că NATO nu te apără, că tu nu ești capabil să te aperi ca țară NATO”, a declarat Dîncu. El a cerut accelerarea modificărilor legislative pentru a permite intervenții mai rapide împotriva dronelor ostile, considerând că voința de apărare și un cadru legislativ îmbunătățit sunt esențiale pentru a răspunde eficient amenințărilor de la frontiera estică a NATO și a Uniunii Europene.
Victor Negrescu a criticat, de asemenea, modul în care au fost realizate investițiile în apărare, afirmând că România ar fi trebuit să fie pregătită „ieri”, deoarece „este foarte târziu”. El a semnalat „greșeli în modul în care au fost gândite aceste achiziții” și a menționat că în ultimele 11 luni nu s-a întâmplat nimic concret în acest domeniu, doar „povești frumoase”. Negrescu a pledat pentru investiții mai țintite și punctuale, sugerând că, în loc să se cumpere tancuri scumpe care pot fi distruse de drone, ar fi mai eficient să se dezvolte capabilități militare mai ieftine și adaptate conflictelor moderne, care să includă atât drone aeriene, cât și maritime. Această perspectivă subliniază o divergență de opinie cu privire la prioritățile strategice de apărare ale României.
De ce contează Aceste declarații și rezoluția europeană subliniază o schimbare de paradigmă în abordarea securității la frontiera de est a UE. Incursiunile dronelor rusești nu mai sunt considerate incidente izolate, ci o parte a unei strategii de război hibrid, cu impact direct asupra siguranței cetățenilor români și a încrederii în capacitatea statului de a-i proteja. Presiunea exercitată de europarlamentarii români pentru o acțiune mai fermă și pentru finanțare europeană concretă ar putea accelera modernizarea apărării antiaeriene și antidrone a României, cu implicații directe asupra siguranței comunităților de la graniță și a stabilității regionale. Lipsa unei reacții rapide și coordonate ar putea eroda și mai mult încrederea publică și ar putea încuraja noi provocări din partea Federației Ruse.
În concluzie, rezoluția Parlamentului European și apelurile europarlamentarilor români marchează un moment critic pentru securitatea României și a flancului estic al NATO și UE. Este imperativ ca autoritățile române să valorifice acest impuls european și să implementeze rapid măsuri legislative și operaționale care să permită o apărare eficientă împotriva amenințărilor aeriene. Rămâne de văzut în ce măsură Comisia Europeană și statele membre vor prelua și vor operaționaliza recomandările din rezoluție, în special cele legate de finanțarea infrastructurii critice și de relocarea capabilităților antidrone.
De asemenea, o întrebare importantă este dacă România va adopta o strategie mai agresivă de interceptare a dronelor, similară celei sugerate de Dîncu, și cum va gestiona echilibrul dintre necesitatea de a proteja spațiul aerian și riscurile de escaladare a conflictului regional.