Atac masiv cu drone, restricții de zbor și pagube extinse
Un atac masiv cu drone ucrainene a vizat capitala Rusiei, Moscova, în dimineața zilei de joi, 18 iunie 2026, provocând incendii și pagube semnificative. Principalul obiectiv, Rafinăria de Petrol din Moscova, a fost lovită pentru a doua oară în trei zile, conform relatărilor din presa internațională și confirmărilor oficialilor ruși. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că sistemele de apărare aeriană au interceptat „peste 60 de drone care se îndreptau spre Moscova”, în timp ce alte surse, precum The Kyiv Independent, citate de Mediafax, vorbeau despre 52 de drone interceptate. „Forțele de apărare aeriană continuă să respingă un atac masiv”, a adăugat edilul, potrivit Reuters.
Incidentul a avut loc la doar două zile după un atac similar care avariase deja o instalație din incinta rafinăriei, oprind operațiunile. Imaginile video geolocalizate de CNN au surprins momentul unei explozii la rafinărie, arătând un fum negru și dens ridicându-se dintr-o secțiune a instalației, urmat de o explozie puternică ce a aruncat în aer acoperișul unui rezervor mare de combustibil. Potrivit autorităților locale, serviciile de intervenție au fost mobilizate, iar imaginile indică cel puțin cinci puncte de impact și incendii în interiorul rafinăriei, situată în districtul Kapotnia din sud-estul orașului. Nu au fost anunțate victime în capitală în urma acestui atac.
Rafinăria de Petrol din Moscova este o instalație vitală pentru economia Rusiei, asigurând aproximativ 40% din piața combustibililor din Moscova și furnizând carburanți pentru toate cele patru aeroporturi majore ale capitalei: Vnukovo, Sheremetyevo, Zhukovsky și Domodedovo (deși doar primele trei au fost menționate explicit în legătură cu restricțiile de zbor). Capacitatea sa anuală de procesare depășește 12 milioane de tone de țiței. În urma atacului, autoritățile au impus temporar restricții de zbor pe aeroporturile Vnukovo, Sheremetyevo și Zhukovsky. Pe lângă rafinărie, au fost raportate pagube minore la o clădire din centrul comercial Sadovod, situat în sud-estul orașului. Guvernatorul regiunii Moscovei, Andrei Vorobiov, citat de TASS, a menționat că o clădire de apartamente din Țukovski, în afara Moscovei, a fost, de asemenea, lovită de o dronă, avariind clădirea și câteva balcoane, dar fără victime. Resturi de drone au căzut și în alte locuri din afara capitalei, avariind un centru de fitness, o instalație industrială, un centru comercial (unde a izbucnit un incendiu) și o locuință privată.
Aceste atacuri fac parte dintr-o strategie ucraineană intensificată de a lovi adânc în teritoriul rus. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase anterior, după atacul de marți asupra rafinăriei din Moscova, că armata țării sale a folosit arme cu rază lungă de acțiune pentru a lovi instalații aflate la „500 de kilometri distanță”, prezentând aceste acțiuni ca o strategie-cheie pentru a forța Moscova să pună capăt războiului. În ultimele luni, Ucraina a lansat atacuri ample cu drone împotriva rafinăriilor și instalațiilor militare rusești, țintele incluzând baze navale, depozite de petrol și terminale. Unele atacuri au avut loc chiar și în regiunea Leningrad, unde Sankt Petersburg a găzduit recent forumul său economic global.
Aceste acțiuni subliniază vulnerabilitatea infrastructurii energetice rusești în fața atacurilor cu drone. Bugetul de stat al Rusiei se bazează pe veniturile din petrol pentru cel puțin o treime din veniturile sale, potrivit analiștilor. De la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei în 2022, cercul cumpărătorilor de petrol rusesc s-a restrâns semnificativ din cauza sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană și Washington. Deși Rusia a beneficiat de creșterea prețurilor globale la combustibil și de o anumită relaxare a sancțiunilor în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, atacurile aproape zilnice ale Ucrainei asupra infrastructurii petroliere și-au lăsat amprenta. Un exemplu este Crimeea, anexată ilegal în 2014, care s-a confruntat cu penurie de petrol și raționalizarea benzinei la începutul lunii iunie 2026, după ce atacurile ucrainene au restricționat aprovizionarea rutieră în întreaga regiune. Mai la sud, în regiunea Rostov din Rusia, un alt atac cu drone a ucis, joi, un civil și a rănit alți doi, a avariat o locomotivă și a provocat incendii la două obiective comerciale, a declarat guvernatorul regional Iuri Sliusar, potrivit TASS.
Atacul de joi are loc, de asemenea, în contextul summitului G7 din Franța, unde liderii mondiali s-au reunit, iar președintele Zelenski a avut discuții, inclusiv cu fostul președinte american Donald Trump, marți. După prima serie de întâlniri, Zelenski a declarat că „toată lumea” a fost de acord să ajute Ucraina să-și asigure mai multe capacități de apărare aeriană, iar Trump a primit sugestiile sale cu bunăvoință. Marți dimineață, Trump încurajase Rusia să accepte un acord pentru a pune capăt războiului. Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat la încheierea summitului că Trump și alți lideri prezenți au recunoscut că Rusia nu caută pacea, descriind o „schimbare profundă de abordare” din partea SUA în ceea ce privește războiul. Această presiune externă, combinată cu campania internă de lovire a infrastructurii energetice, pune Rusia într-o poziție dificilă.
De ce contează Aceste atacuri repetate asupra rafinăriilor rusești, în special cele din apropierea capitalei, demonstrează o capacitate crescută a Ucrainei de a proiecta forță pe teritoriul inamic și de a viza infrastructura critică. Pentru Rusia, impactul este dublu: pe lângă avariile directe și costurile de reparație, există o presiune economică semnificativă, având în vedere dependența bugetului de veniturile din petrol. Perturbarea aprovizionării cu combustibil în orașe cheie și la aeroporturi poate afecta moralul public și capacitatea logistică, iar necesitatea de a importa combustibil pe cale maritimă, așa cum a raportat Reuters, subliniază vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare rusești. Pentru publicul român, aceste evenimente subliniază intensificarea conflictului și potențialele sale implicații geopolitice mai largi, inclusiv impactul asupra piețelor energetice regionale.
În contextul acestor atacuri, Rusia, al treilea producător mondial de petrol și un exportator major, se confruntă cu o situație paradoxală: va importa combustibil pe cale maritimă în această lună, într-o încercare de a gestiona penuria de benzină apărută în urma atacurilor masive cu drone ucrainene asupra rafinăriilor sale, potrivit unor surse din industrie citate de Reuters. Această măsură, neobișnuită pentru un gigant energetic, arată amploarea perturbărilor. Rămâne de văzut cum va răspunde Moscova la această nouă fază a războiului de uzură și dacă va reuși să-și protejeze infrastructura critică în fața atacurilor tot mai sofisticate ale Ucrainei.
De asemenea, reacțiile internaționale și sprijinul continuu pentru Ucraina, discutate la summitul G7, vor influența dinamica conflictului în perioada următoare, cu accent pe consolidarea apărării aeriene ucrainene.