O pierdere imensă pentru medicina românească
Profesorul universitar doctor Bogdan Marinescu, o figură emblematică a medicinei românești și pionier al fertilizării in vitro (FIV) în România, a încetat din viață joi, 18 iunie 2026, la vârsta de 81 de ani. Anunțul a fost făcut de Colegiul Medicilor din Municipiul București, care și-a exprimat „profundul regret” față de dispariția unei personalități „marcante” ce și-a dedicat întreaga viață profesiei medicale, educației și îngrijirii pacientelor. Colectivul Spitalului Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sîrbu” – Giulești, instituție pe care a condus-o aproape trei decenii, a transmis, de asemenea, un mesaj de condoleanțe, subliniind contribuția sa decisivă la dezvoltarea reproducerii umane asistate în țară.
Bogdan Marinescu a fost nu doar un medic de excepție, ci și un vizionar care a transformat Maternitatea Giulești, între anii 1983 și 2010, într-un centru de referință național pentru obstetrică, ginecologie și medicina reproducerii. Sub îndrumarea sa, numeroase generații de medici au fost formate în spiritul excelenței profesionale, al disciplinei și al respectului față de pacient. Potrivit news.ro și digi24.ro, de numele său se leagă repere importante ale specialității, inclusiv realizarea unora dintre primele succese ale fertilizării in vitro din România. Această performanță a deschis drumul medicinei reproductive moderne în țara noastră, oferind mii de familii șansa de a deveni părinți și aducând recunoaștere și prestigiu medicinei românești.
Pe lângă activitatea sa medicală și didactică remarcabilă, profesorul Marinescu a avut și un rol important în viața publică. A ocupat funcția de ministru al Sănătății între iunie 1990 și octombrie 1991, o perioadă de tranziție și provocări majore pentru sistemul medical românesc post-comunist. Ulterior, a activat și în sfera politică, fiind deputat în legislatura 1992-1996 și senator în perioada 1996-2000. Această implicare politică, deși mai puțin mediatizată decât realizările sale medicale, subliniază dorința sa de a contribui la reformarea și modernizarea României.
Unul dintre cele mai notorii cazuri asociate numelui profesorului Marinescu este cel al Adrianei Iliescu, femeia care a născut la vârsta de 66 de ani în anul 2005 și care, la acel moment, a fost considerată cea mai vârstnică mamă din lume. Intervenția medicală, coordonată de profesorul Marinescu la Maternitatea Giulești, a atras atenția presei internaționale și a generat ample dezbateri etice și științifice despre limitele medicinei reproductive. Cazul a stârnit controverse semnificative, unii experți ridicând întrebări legate de etica sarcinii la o vârstă atât de înaintată, în timp ce alții au salutat performanța medicală. Ulterior, medicul a devenit și nașul Elizei, fiica Adrianei Iliescu, creând o legătură personală profundă cu acest eveniment istoric.
În context european, fertilizarea in vitro a început să se dezvolte la sfârșitul anilor '70 și începutul anilor '80. Primul copil conceput prin FIV, Louise Brown, s-a născut în Marea Britanie în 1978. România, sub coordonarea profesorului Marinescu, a reușit să se alinieze acestor progrese semnificative, realizând primul succes al FIV în anii '90, la peste un deceniu distanță. Această realizare a plasat România pe harta țărilor cu capacități avansate în medicina reproductivă, demonstrând un nivel înalt de expertiză medicală, chiar și în condițiile unor resurse limitate în comparație cu statele vest-europene. Dezvoltarea programelor de FIV a continuat, iar în 2023, Agenția Națională de Transplant (ANT) a raportat că în România s-au efectuat peste 5.000 de proceduri de FIV, cu o rată de succes în creștere, de aproximativ 30-35%, similară cu media europeană.
Activitatea profesorului Marinescu nu s-a limitat doar la aspectele tehnice ale reproducerii asistate. El a militat constant pentru accesul pacienților la cele mai noi tratamente și tehnici, contribuind la elaborarea unor protocoale medicale moderne. Prin viziunea sa, Maternitatea Giulești a devenit un centru de excelență, atrăgând specialiști și pacienți din toată țara. Unii critici ai sistemului medical românesc din acea perioadă au subliniat, însă, că, în ciuda eforturilor individuale ale unor medici precum Marinescu, sistemul în ansamblu se confrunta cu subfinanțare cronică și lipsa de echipamente, provocări care persistă și astăzi, într-o anumită măsură. Cu toate acestea, profesorul Marinescu a reușit să creeze un mediu propice inovației și performanței în cadrul instituției pe care a condus-o.
De ce contează
Dispariția profesorului Bogdan Marinescu reprezintă o pierdere semnificativă pentru medicina românească, în special pentru domeniul obstetricii, ginecologiei și reproducerii umane asistate. Moștenirea sa include nu doar pionieratul în fertilizarea in vitro, care a oferit speranță și bucurie mii de familii, ci și formarea a numeroase generații de medici. Contribuțiile sale au consolidat reputația României în medicina reproductivă la nivel internațional și au subliniat importanța inovației și dedicării în profesia medicală. Impactul său se resimte și astăzi, prin continuarea programelor de FIV și prin standardele de excelență stabilite la Maternitatea Giulești.
Moartea profesorului Marinescu lasă un gol în comunitatea medicală, dar și o moștenire solidă care va continua să inspire. Se așteaptă ca Maternitatea Giulești și Colegiul Medicilor din Municipiul București să organizeze evenimente comemorative pentru a-i onora memoria și contribuțiile. Provocarea pentru medicina românească rămâne aceea de a continua pe drumul inovației și excelenței, consolidând progresele realizate în domenii precum reproducerea asistată și asigurând accesul echitabil la aceste servicii pentru toți cetățenii.
Discuțiile despre viitorul programelor de FIV, în special cele finanțate de stat, vor continua, având în vedere creșterea ratei infertilității la nivel global și nevoia de a sprijini familiile în demersul de a avea copii.