Conflictul escaladează în industria muzicală românească
Un conflict intens a izbucnit în peisajul muzical românesc, avându-i în prim-plan pe artiștii Mihai Mărgineanu și Florin Chilian, disputa concentrându-se pe drepturile de autor și paternitatea unor piese celebre. Mihai Mărgineanu a reacționat public la acuzațiile lui Florin Chilian, oferind explicații detaliate și susținând că toate adaptările realizate de el respectă legislația în vigoare și că nu a ascuns niciodată originea melodiilor pe care le interpretează, conform declarațiilor sale din 18 iunie 2026.
Controversa a fost declanșată de Florin Chilian, care a afirmat public că mai multe dintre cele mai cunoscute cântece ale lui Mărgineanu, precum „Mă iubește femeile”, „A fost odată”, „Ce frumoasă ești”, „Paraschivă”, „Aviația” și „Paraschivo”, nu i-ar aparține în totalitate. Chilian, invitat la Dan Capatos Show, a explicat că lupta sa nu este neapărat împotriva lui Mărgineanu, ci împotriva unui "sistem" pe care îl acuză că a permis astfel de situații ani la rând. „Eu n-am nimic cu el, să înțelegi. Doamne ferește! Pe mine mă enervează sistemul și, din păcate, el este reprezentantul de vârf. Nu e singurul care fură. Eu nu am o luptă cu Mihai Mărgineanu, am o luptă cu sistemul, dar îl folosesc pe el drept caz concret”, a declarat Chilian, conform CANCAN.ro.
Mihai Mărgineanu a subliniat că legislația permite adaptarea și reinterpretarea pieselor care fac parte din patrimoniul folcloric și că oricine poate realiza propria versiune a acestora. „Din punct de vedere legal, oricine poate lua o piesă bun-public-comun, să o adapteze-interpreteze și orchestreze într-o altă variantă. Îți trebuie imaginație, multă putere de muncă și un pic de curaj”, a explicat Mărgineanu. El a adăugat că a înregistrat la Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România – Asociația pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA) variantele sale de adaptări după folclor, cu vocea și orchestrațiile sale, iar aceste mastere îi pot genera drepturi de autor (DDA) dacă piesele sunt difuzate. Artistul a insistat că, dacă altcineva dorește să cânte o piesă folclorică, nu are nevoie de acordul său, iar propria lor înregistrare a aceleiași piese le poate genera DDA.
Florin Chilian, pe de altă parte, susține că multe dintre piesele în discuție ar fi fost compuse cu mult înainte de a fi înregistrate de Mihai Mărgineanu, unele datând din 2005 sau 2007. El acuză un "furt" de 20 de ani, argumentând că, dacă se modifică o piesă, trebuie menționat autorul original, iar cel care face adaptarea este doar un aranjor. „Nu poți să iei o piesă și să o treci pe numele tău. Ar trebui să dea înapoi toți banii adunați în acești 20 de ani pe drepturile de autor și să păstreze doar drepturile de interpretare. Despre câți bani vorbim? Habar n-am. Pot fi zeci sau sute de mii de euro”, a estimat Chilian, sugerând că sumele în discuție sunt considerabile.
Chilian a început să își pună întrebări după ce a observat anumite declarații publice ale lui Mărgineanu, inclusiv una în care acesta ar fi declarat că nu plătește taxa de spectacol către Uniunea Compozitorilor. Chilian a subliniat că o astfel de declarație ar fi valabilă doar dacă Mărgineanu ar fi compozitor, autor de text și editor, ceea ce, în opinia sa, nu este cazul. El a anunțat că va depune o plângere în Regatul Unit, anticipând controale și investigații privind plățile de la PRS (Performing Right Society), deoarece susține că sumele au fost plătite în fals, Mihai Mărgineanu nefiind compozitorul original. Chilian a exemplificat cu un concert susținut la Dublin, unde a primit bani din drepturi de autor pentru piesele sale înregistrate în playlist, ilustrând astfel, în viziunea sa, modul corect de funcționare a sistemului.
Mărgineanu a contracarat, afirmând că orice problemă legată de declarații ale pieselor, drepturi de autor, greșeli sau încasări necuvenite trebuie rezolvată "în Tribunal sau în particular, dacă există o calitate pentru aceasta. Nu pe FB, nu la televiziunea de scandal". El a subliniat că, în cei 20 de ani de scenă și aproape 1200 de concerte, a susținut constant că piesele sale sunt adaptări după folclorul românesc, țigănesc, urban și rural. Artistul a menționat că este mulțumit că poate interpreta folclor și că umple săli alături de trupa sa, cu care cântă de peste 18 ani. Conform datelor UCMR-ADA din 2023, gestionarea drepturilor de autor pentru opere muzicale adaptate din folclor este un proces complex, unde autorul adaptării poate revendica drepturi pentru "forma fixată" a creației sale, nu însă și pentru melodia de bază care este domeniu public.
Un aspect important al discuției vizează Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, care reglementează adaptările operelor preexistente. Articolul 9 din această lege stipulează că adaptările folclorice pot beneficia de protecție, dar numai în măsura în care ele reprezintă o creație originală și nu aduc atingere drepturilor autorilor originali, dacă aceștia există și sunt identificabili. În cazul folclorului, care este domeniu public, drepturile de autor se aplică adaptării specifice, nu și materialului original. Această nuanță legală este esențială în înțelegerea pozițiilor celor doi artiști. Experții în drepturile de autor, precum avocatul Bogdan Stănescu, subliniază că "linia dintre o adaptare legală și o infracțiune este adesea subțire și depinde de gradul de originalitate adusă operei preexistente, precum și de respectarea atribuirii".
De ce contează: Acest scandal evidențiază probleme sistemice în gestionarea drepturilor de autor în România, în special în ceea ce privește adaptările folclorice. Rezultatul acestei dispute ar putea crea un precedent important pentru artiștii care adaptează și interpretează piese din patrimoniul cultural, clarificând limitele dintre inspirație, adaptare și plagiat. De asemenea, controversele legate de sumele încasate din drepturi de autor subliniază necesitatea unei transparențe sporite și a unui control mai riguros din partea organismelor de gestiune colectivă, precum UCMR-ADA și PRS, pentru a asigura o remunerare echitabilă și corectă a creatorilor.
În concluzie, conflictul dintre Florin Chilian și Mihai Mărgineanu este departe de a se încheia, având în vedere acuzațiile reciproce și implicarea unor aspecte juridice complexe. Mărgineanu și-a anunțat planurile de a-și relua activitatea normală în august, cu concerte programate la Quantic, NeverSee, HardRock și Berăria H. Chilian, pe de altă parte, pare hotărât să continue lupta sa împotriva "sistemului" și să ducă plângerea până la nivel internațional. Rămâne de văzut cum vor evolua demersurile legale și dacă organismele de gestiune a drepturilor de autor vor interveni pentru a clarifica situația.
Această dispută ar putea duce la o reevaluare a practicilor din industria muzicală românească și la o mai bună protecție a drepturilor creatorilor, în contextul în care Uniunea Europeană, prin Directiva 2019/790 privind drepturile de autor pe piața unică digitală, încurajează o mai mare transparență și echitate pentru titularii de drepturi de autor.