Peste un milion de salariați afectați direct
De la 1 iulie 2026, o modificare substanțială pe piața muncii românești va influența direct viitoarele pensii ale cetățenilor. Majorarea salariului minim brut pe economie declanșează un mecanism de creștere a punctelor de contributivitate pentru mai bine de un milion de salariați, potrivit analizei Newsweek România. Această ajustare, deși aparent minoră lunar, se va acumula în timp, generând sume mai mari la pensie, în special pentru cei cu stagii lungi de cotizare.
Creșterea salariului minim brut la valoarea de 4.325 de lei aduce un beneficiu dublu pentru angajații din România: un venit lunar mai mare și o bază de calcul mai avantajoasă pentru perioada pensionării. Conform legislației în vigoare, punctajul lunar de contributivitate se calculează prin raportarea venitului brut realizat de angajat la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Această valoare de referință este, în prezent, de 9.192 de lei.
Până acum, un angajat cu salariul minim primea un punctaj de 0,44 puncte pe lună, rezultat din raportarea sumei de 4.050 de lei la 9.192 de lei. Începând cu 1 iulie, acest punctaj va crește la aproximativ 0,47 puncte lunar, calculat prin împărțirea noului salariu minim de 4.325 de lei la același reper de 9.192 de lei. Această ajustare, deși de doar 0,03 puncte lunar, are un impact cumulativ semnificativ asupra pensiei finale, proporțional cu perioada petrecută în câmpul muncii.
Simulările realizate de Newsweek România ilustrează aceste beneficii. Pentru un român care muncește timp de 30 de ani pe salariul minim, creșterea finală a pensiei va fi de aproximativ 50 de lei. În cazul unei persoane cu 35 de ani de activitate pe salariul minim, plusul primit la pensie va ajunge la circa 60 de lei. Pentru cei care au un istoric de 40 de ani de muncă pe salariul minim, creșterea de pensie poate urca până la aproximativ 70 de lei. Aceste cifre demonstrează importanța acumulării punctelor de-a lungul întregii cariere profesionale.
Pentru a înțelege mai bine cum se transformă aceste puncte în bani, luăm exemplul stagiului complet de cotizare de 35 de ani. Pe lângă punctele de contributivitate rezultate din salariu (care pentru anul în curs înseamnă un punctaj anual de 0,46 puncte, adică un total de 16,1 puncte pentru cele peste trei decenii de muncă), statul acordă și puncte de stabilitate ca bonus pentru fidelitatea în muncă. Astfel, pentru anii munciți peste pragul de 25 de ani, se adaugă un bonus de stabilitate de 7,25 puncte. Această prevedere a fost introdusă pentru a recompensa continuitatea în muncă, un aspect esențial în contextul demografic actual al României, marcat de o populație activă în scădere.
Formula finală pentru calculul pensiei adună punctele de contributivitate cu cele de stabilitate și le înmulțește cu valoarea punctului de referință, stabilită în prezent la 81 de lei. Astfel, pentru 35 de ani munciți pe salariul minim, suma totală acumulată este de 23,35 puncte. Înmulțită cu valoarea fixă de 81 de lei, rezultă o pensie finală estimată la 1.890 de lei. Autoritățile menționează că aceste calcule au caracter estimativ, singurul document oficial și corect fiind decizia emisă direct de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), care este instituția responsabilă de administrarea sistemului public de pensii din România.
Impactul acestei majorări este semnificativ, având în vedere că, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în 2025, aproximativ 1,3 milioane de angajați din România erau remunerați cu salariul minim pe economie. Această categorie de salariați, adesea vulnerabilă, va beneficia direct de pe urma ajustărilor, contribuind la o creștere, chiar și modestă, a veniturilor la pensie. Pe termen lung, o bază de calcul mai solidă pentru pensii poate contribui la reducerea riscului de sărăcie în rândul vârstnicilor, o problemă persistentă în România, unde pensia medie este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Conform Eurostat, în 2024, România se situa printre ultimele locuri din UE la capitolul pensiei medii, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri continue de îmbunătățire a sistemului.
Deși beneficiile sunt clare, unii critici susțin că majorarea salariului minim ar trebui să fie însoțită de o creștere proporțională a productivității muncii și de o strategie economică mai amplă pentru a evita presiunile inflaționiste. Pe de altă parte, sindicatele salută această măsură, considerând-o un pas necesar pentru asigurarea unui trai decent pentru angajații cu venituri mici. Guvernul României, prin Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, a subliniat importanța acestei măsuri ca parte a angajamentului de a îmbunătăți nivelul de trai al cetățenilor, în special al celor cu venituri reduse. Decizia de a majora salariul minim face parte dintr-un efort continuu de aliniere la standardele europene și de consolidare a puterii de cumpărare a românilor, în contextul în care Directivele Europene privind salariile minime aduc o presiune constantă asupra statelor membre pentru a garanta venituri minime adecvate.
De ce contează
Această majorare a salariului minim și impactul său asupra pensiilor contează pentru că aduce o speranță, chiar dacă modestă, de îmbunătățire a veniturilor la bătrânețe pentru o categorie vulnerabilă de cetățeni. Peste un milion de români care lucrează pe salariul minim vor vedea o creștere a punctelor de pensie, ceea ce se va traduce, în timp, într-o pensie finală mai mare. Este un pas mic, dar important, în contextul în care România se confruntă cu provocări demografice și economice semnificative, iar asigurarea unui trai decent pentru seniori este o prioritate națională.
În viitor, se anticipează noi discuții și ajustări ale valorii punctului de referință, în funcție de evoluția economică și de bugetul asigurărilor sociale. Specialiștii din cadrul CNPP monitorizează constant impactul acestor modificări asupra sustenabilității sistemului de pensii. De asemenea, este de așteptat ca dezbaterile privind reforma pensiilor să continue, având în vedere necesitatea adaptării la dinamica pieței muncii și la așteptările sociale.
O atenție deosebită va fi acordată și modului în care aceste creșteri influențează echilibrul dintre generații și capacitatea statului de a susține un sistem de pensii echitabil și viabil pe termen lung.