Manageri, medici, asistenți, implicați în decontări fictive
Un amplu dosar de fraudă a fost deschis la Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Pantelimon” Focșani, Vrancea, unde procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) investighează un sistem complex de decontare a unor consultații și servicii medicale fictive. Potrivit unui comunicat al DNA, citat de Agerpres și Știrile ProTV, 18 persoane, printre care manageri, medici și asistenți medicali, sunt suspectate că ar fi obținut ilegal sume semnificative de bani din fondurile spitalului, sub pretextul unor bonusuri de performanță.
Investigațiile, demarate în urma unor sesizări interne și a unor controale ale Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Vrancea, au scos la iveală că, în perioada 2023-2026, ar fi fost decontate mii de consultații și proceduri medicale care, în realitate, nu au avut loc sau au fost supraestimate. „Acest sistem bine orchestrat a permis deturnarea unor fonduri publice destinate sănătății, afectând direct calitatea serviciilor medicale pentru pacienții reali”, a declarat un purtător de cuvânt al DNA, subliniind gravitatea faptelor.
Conform informațiilor obținute de Digi24, procurorii suspectează că sumele decontate ilegal ar fi fost împărțite ulterior între persoanele implicate, fiind prezentate ca „bonusuri de performanță”. Acest mecanism ar fi fost facilitat de o complicitate între diverse niveluri ierarhice din spital. De exemplu, medicii ar fi înregistrat consultații fictive, iar asistenții ar fi confirmat prezența pacienților inexistenți sau a procedurilor neefectuate, cu girul unor funcționari din departamentele administrative și de conducere. Sumele obținute în acest mod sunt estimate la peste 1 milion de euro pe parcursul celor trei ani investigați, o cifră confirmată și de surse din cadrul anchetei citate de HotNews.ro.
Modul de operare implică falsificarea documentelor medicale și a foilor de observație, precum și înregistrarea unor servicii decontate de CAS, dar neprestate. Un exemplu relevant, menționat de surse judiciare, este cel al unor consultații de specialitate înregistrate pentru pacienți care, în ziua respectivă, fie nu se aflau la spital, fie erau deja externați. De asemenea, au fost identificate cazuri de dublă înregistrare a acelorași servicii sau de supraestimare a complexității acestora, pentru a obține o decontare mai mare din partea sistemului de asigurări de sănătate. Această practică este deosebit de gravă, deoarece subminează încrederea publicului în sistemul medical și deturnează resurse esențiale.
Un aspect îngrijorător, evidențiat de cercetările DNA, este că acest tip de fraudă nu este izolat în sistemul medical românesc. Rapoartele Curții de Conturi din ultimii ani au semnalat deficiențe similare în mai multe spitale din țară, iar în 2022, un audit al Ministerului Sănătății a relevat că aproximativ 15% din serviciile medicale decontate la nivel național prezentau nereguli, variind de la erori administrative la fraude deliberate. În comparație cu media europeană, unde procentul de fraude în sănătate este estimat la 3-5% din bugetul total, România se confruntă cu o problemă structurală mai acută, exacerbând deficitul de finanțare și calitatea precară a serviciilor.
Printre persoanele vizate de percheziții se numără actualul manager al spitalului, șefi de secție și contabili, ale căror roluri în schemele frauduloase sunt investigate. Procurorii suspectează că managerul ar fi avut cunoștință de aceste practici și, posibil, ar fi facilitat sau încurajat menținerea lor. De asemenea, se analizează și implicarea unor angajați din departamentul de resurse umane, responsabili cu calcularea și distribuirea așa-ziselor „bonusuri de performanță”. Până la această oră, niciunul dintre suspecți nu a făcut declarații publice, iar spitalul a transmis un comunicat succint prin care își exprimă „întreaga disponibilitate de a colabora cu organele de anchetă”.
Acest caz subliniază necesitatea unor controale interne mult mai riguroase și a unei transparențe sporite în gestionarea fondurilor publice alocate sistemului de sănătate. În ultimul deceniu, România a înregistrat o creștere a cheltuielilor cu sănătatea, ajungând la aproximativ 5,5% din PIB în 2024, conform Eurostat, însă eficiența utilizării acestor fonduri rămâne o provocare majoră. Faptele investigate la Spitalul Județean Vrancea reamintesc de alte cazuri notabile, cum ar fi cel de la Spitalul de Urgență Floreasca din București, unde în 2018 au fost descoperite decontări fictive de materiale sanitare, sau cel de la Spitalul Județean Sibiu, în 2021, unde angajați au fost acuzați de fraudă cu concedii medicale.
Un oficial al CAS Vrancea, care a preferat să rămână anonim, a declarat că „sistemul de verificare este complex, dar astfel de breșe apar adesea din cauza complicității interne și a lipsei de personal suficient pentru audituri amănunțite”. Această declarație, citată de Digi24, indică o vulnerabilitate sistemică, unde lipsa resurselor umane și a tehnologiei avansate de monitorizare permite perpetuarea unor astfel de practici. Este esențială implementarea unor sisteme informatice integrate, care să permită o trasabilitate clară a fiecărui serviciu medical și o verificare în timp real a decontărilor.
De ce contează: Acest caz de fraudă la Spitalul Județean Vrancea este emblematic pentru problemele sistemice din sănătatea românească. Deturnarea fondurilor destinate pacienților subminează încrederea publicului și afectează direct calitatea serviciilor medicale. Banii furați din decontări fictive ar fi putut fi folosiți pentru modernizarea echipamentelor, creșterea salariilor personalului medical sau îmbunătățirea condițiilor de spitalizare. Implicarea personalului de la diverse niveluri ierarhice arată o vulnerabilitate profundă, care necesită reforme structurale urgente pentru a asigura transparența și integritatea în utilizarea banilor publici.
Ancheta DNA se află în faza de percheziții și audieri, urmând ca procurorii să decidă măsurile preventive. Este de așteptat ca, în perioada următoare, să fie dispuse rețineri și arestări, pe măsură ce probele se consolidează. Pe termen lung, acest dosar ar putea declanșa o serie de controale extinse în alte spitale din țară, având în vedere precedentul creat.
De asemenea, se impune o revizuire a legislației privind decontările medicale și o întărire a rolului CAS în prevenirea și detectarea fraudelor, pentru a restabili încrederea publicului în sistemul sanitar și a asigura că fondurile ajung la cei care au cu adevărat nevoie de ele.