Reguli noi pentru culturile din UE
Uniunea Europeană a decis recent să reglementeze plantele obținute prin noi tehnici genomice (NGT), după ce Parlamentul European a adoptat, în decembrie 2025, noi reguli care vor permite accesul fermierilor la aceste culturi. Potrivit raportoarei Jessica Polfjärd, votul reprezintă "o victorie istorică pentru fermierii Europei și pentru viitorul Europei", având ca scop încurajarea inovației și creșterea competitivității în sectorul agricol. Conform noilor prevederi, reglementările se vor concentra mai mult pe rezultatul genetic final al plantelor, în loc de metoda prin care au fost create.
Plantele obținute prin aceste tehnici vor fi clasificate în două categorii: NGT-1 și NGT-2. NGT-1 va include plantele cu modificări genetice limitate, care ar putea fi realizate și prin metode tradiționale de ameliorare. Aceste plante vor beneficia de un regim similar cu cel al culturilor convenționale. Totuși, la cererea Parlamentului European, plantele proiectate pentru toleranță la erbicide sau care produc substanțe insecticide nu vor fi incluse în această categorie. NGT-2 va cuprinde plantele cu modificări genetice mai complexe, care vor rămâne sub incidența reglementărilor stricte aplicate organismelor modificate genetic, necesitând evaluări de risc și autorizare prealabilă pentru comercializare.
Regulile se aplică atât plantelor dezvoltate în Uniunea Europeană, cât și celor importate. În prezent, există deja pe piață produse realizate din plante NGT, precum grâul cu conținut redus de gluten, cartofii rezistenți la agenți patogeni și porumbul tolerant la secetă. Aceste produse ar putea deveni o soluție viabilă pentru fermierii europeni, care se confruntă cu provocări precum schimbările climatice și nevoia de a reduce utilizarea pesticidelor.
Pentru plantele din categoria NGT-2, trasabilitatea și etichetarea vor rămâne obligatorii. De asemenea, statele membre vor avea posibilitatea de a restricționa sau interzice cultivarea acestor plante, chiar dacă acestea au primit autorizare la nivel european. În cazul soiurilor derivate din plante NGT-1, acestea vor fi incluse într-o bază de date publică a Uniunii Europene, iar sacii de semințe și materialul de reproducere vor trebui să fie etichetați corespunzător, oferind astfel fermierilor informațiile necesare pentru a lua decizii informate.
Un aspect important al noilor reglementări se referă la utilizarea tehnologiilor NGT în agricultura ecologică. Deși utilizarea acestor tehnici nu va fi permisă în agricultura organică, prezența inevitabilă a plantelor NGT-1 nu va fi considerată o încălcare a normelor pentru producția bio. Comisia Europeană va evalua impactul acestor reglementări asupra operatorilor din sectorul ecologic, în special în ceea ce privește percepția consumatorilor.
Un alt punct de interes este legat de brevetele pentru NGT, care vor putea fi obținute, cu excepția trăsăturilor naturale sau a secvențelor produse prin mijloace biologice. Eurodeputații au introdus măsuri de protecție pentru a preveni concentrarea excesivă a pieței și pentru a asigura accesibilitatea tehnologiilor pentru fermieri, inclusiv dreptul acestora de a păstra și replanta semințe.
Aceste noile reglementări vor intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și vor fi aplicate efectiv după o perioadă de doi ani. Această schimbare are potențialul de a revoluționa agricultura europeană, permițând fermierilor să utilizeze plante care pot rezista mai bine la condiții adverse, cum ar fi seceta, bolile și dăunătorii. Este o mișcare care ar putea contribui la creșterea siguranței alimentare în Uniunea Europeană, dar care necesită o monitorizare atentă a impactului asupra mediului și a sănătății consumatorilor.
De ce contează? Noile reglementări privind plantele editate genetic reprezintă un pas înainte în modernizarea agriculturii în Uniunea Europeană. Acestea oferă fermierilor instrumente mai eficiente pentru a face față provocărilor actuale, precum schimbările climatice și cerințele de sustenabilitate. Totodată, deschiderea către soluții biotehnologice poate sprijini competitivitatea sectorului agricol european pe piața globală, asigurând astfel o producție alimentară mai sustenabilă și mai sigură.
În concluzie, odată cu aprobarea acestor reglementări, agricultura europeană intră într-o nouă eră, în care tehnologiile genetice vor juca un rol din ce în ce mai important. Rămâne de văzut cum vor reacționa statele membre la implementarea acestor reguli și cum vor influența percepția consumatorilor asupra produselor obținute prin aceste tehnologii.
Este esențial ca autoritățile să asigure transparență și să abordeze preocupările legate de sănătate și mediu pentru a câștiga încrederea publicului și a asigura succesul acestor inițiative.