Conectivitate esențială pentru Europa Centrală și Marea Neagră
Dunărea, activ reprezintă subiectul principal al acestui articol. Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), a organizat pe 18 iunie 2026, la Constanța, "Danube Connectivity Panel". Evenimentul, parte a celei de-a V-a ediții a Maritime Business Week, a subliniat importanța strategică a Dunării și a coridorului Marea Neagră – Dunăre pentru conectivitatea europeană. Inițiativa face parte din agenda CCIR în calitate de deținătoare a Președinției Asociației Camerelor Balcanice (ABC) pentru anul 2026, reflectând un demers mai amplu de consolidare a cooperării economice regionale, în contextul provocărilor comerciale și geopolitice actuale.
Președintele CCIR, Mihai Daraban, a criticat abordarea disparată a statelor membre UE față de Dunăre, afirmând că "Nu toate statele membre UE tratează Dunărea ca pe un activ strategic. Există țări care o declară zonă protejată din motive mai puțin clare." El a propus o soluție europeană unitară: înființarea unei companii unice, cu participarea tuturor țărilor riverane ca acționari, care să gestioneze infrastructura de transport fluvial și să adopte modele de succes, precum cel al Portului Duisburg din Germania, unul dintre cele mai mari porturi interioare din lume, cu un trafic anual de mărfuri de peste 100 de milioane de tone în 2023. Această viziune contrastează cu fragmentarea actuală a responsabilităților și intereselor de-a lungul fluviului.
Daraban a accentuat că "Dunărea nu este un simplu fluviu. Este o autostradă strategică care poate redefini conectivitatea între Marea Neagră și Europa Centrală." El a subliniat dependența României de fluxurile energetice vestice, adăugând că "Toate interconexiunile, gaze, electricitate, sunt întrerupte undeva la nivelul Austriei." Această vulnerabilitate energetică și logistică impune României și regiunii să își gestioneze propriile oportunități. Parteneri logistici și energetici naturali precum Turcia, Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan sunt esențiali, iar coridorul Marii Negre trebuie consolidat cu instrumente controlabile de către țările din regiune.
Viziunea privind un Hub European de Securitate Maritimă la Constanța a fost ferm susținută de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. Într-un mesaj transmis la eveniment, Negrescu a declarat că un astfel de hub "ar consolida cooperarea dintre instituțiile europene, aliații NATO, autoritățile maritime și actorii privați, ar îmbunătăți supravegherea maritimă, ar proteja infrastructura critică, ar întări capacitățile de securitate cibernetică și ar contribui la securizarea rutelor de navigație prin Marea Neagră." Această propunere vine în contextul creșterii importanței geostrategice a Mării Negre și a necesității sporirii securității în regiune, mai ales având în vedere conflictul din Ucraina și impactul său asupra rutelor comerciale.
Discuțiile din cadrul panelului au reunit reprezentanți ai mediului de afaceri, factori de decizie și experți în logistică, transport și infrastructură, evidențiind rolul central al coridorului Dunăre – Marea Neagră în arhitectura de conectivitate a Europei. Deși sursele consultate nu menționează direct alte țări care tratează Dunărea ca zonă protejată, declarația lui Daraban sugerează o lipsă de coerență la nivel european. Spre deosebire de Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), lansată în 2011, care vizează o dezvoltare integrată, propunerea CCIR se concentrează mai mult pe o entitate operațională unică, cu acționariat riveran, pentru gestionarea directă a infrastructurii de transport fluvial. Aceasta ar putea oferi o abordare mai pragmatică și mai rapidă în comparație cu procesele decizionale complexe ale SUERD, care implică 14 țări și multiple organisme.
Un studiu al Comisiei Europene din 2022 arăta că transportul fluvial pe Dunăre este subutilizat, reprezentând doar aproximativ 6% din transportul total de mărfuri în regiune, în ciuda potențialului său de a reduce emisiile de carbon și a costurilor logistice. Potrivit Eurostat, în 2021, doar țările cu acces direct la Dunăre, precum România, Ungaria și Austria, au înregistrat volume semnificative de transport fluvial, dar chiar și acestea sunt departe de potențialul maxim. Propunerea unei companii unice ar putea debloca investiții și eficientiza operațiunile, depășind barierele administrative și politice care au frânat dezvoltarea transportului pe Dunăre în ultimele decenii.
De ce contează
Această dezbatere este crucială pentru viitorul economic și strategic al României și al întregii regiuni dunărene. O abordare unitară a Dunării, așa cum propune CCIR, ar putea transforma fluviul într-o adevărată autostradă a Europei, reducând dependența de rutele vestice și consolidând poziția României ca poartă estică a UE. Un hub de securitate maritimă la Constanța ar spori stabilitatea regională, esențială pentru atragerea investițiilor și securizarea lanțurilor de aprovizionare. În lipsa unor acțiuni concrete, potențialul vast al Dunării și al Mării Negre riscă să rămână neexploatat, lăsând România vulnerabilă la șocurile geopolitice și energetice.
În perspectivă, succesul acestor inițiative depinde de voința politică a statelor membre UE și de capacitatea României de a-și asuma un rol de lider regional. Următorii pași ar putea include consultări extinse cu țările riverane Dunării și cu instituțiile europene pentru a evalua fezabilitatea juridică și economică a unei companii unice de gestionare a infrastructurii. De asemenea, avansarea propunerii pentru un Hub European de Securitate Maritimă la Constanța va necesita un lobby puternic la Bruxelles și o coordonare strânsă cu NATO și cu partenerii strategici din regiune.
Rămâne de văzut dacă apelul la acțiune al CCIR va genera un răspuns concret la nivel european, transformând viziunea într-o realitate operațională.