Românii preferă Grecia, litoralul autohton e gol
La debutul sezonului estival 2026, o diferență semnificativă de prețuri și de aflux de turiști se observă între litoralul românesc și destinațiile grecești, potrivit analizelor recente. În timp ce plajele din România, inclusiv cele din Eforie Nord, rămân în mare parte goale, cele din Grecia sunt deja pline de români, atrași de o combinație de factori, inclusiv costurile percepute pentru facilități precum închirierea șezlongurilor. Această tendință subliniază o schimbare în preferințele de vacanță ale românilor, care aleg din ce în ce mai mult destinații externe în detrimentul litoralului autohton.
Prețul de închiriere al unui șezlong în Eforie Nord pornește de la 25 de lei, conform informațiilor citate de Cancan. Prin comparație, în Grecia, costurile pentru un șezlong variază considerabil, începând de la 10-15 euro (aproximativ 50-75 lei) și putând depăși 40 de euro pe plajele private sau exclusiviste. Această diferență de preț, adăugată la costurile ridicate de cazare de pe litoralul românesc, contribuie la decizia multor români de a alege vacanțe în Grecia, Bulgaria sau Turcia. Un turist de pe „Forum Grecia” a remarcat că în Peloponez, un set de două șezlonguri din lemn costă 35 de euro, în timp ce unul din aluminiu este 20 de euro, adăugând întrebarea retorică dacă o consumație minimă de 20-35 de euro pentru șezlonguri și umbrelă este un preț corect. Această practică a consumației minime, echivalentă cu 100-200 de lei, este frecventă pe multe plaje grecești, unde șezlongurile sunt oferite, în aparență, gratuit.
Comercianții de pe litoralul românesc s-au pregătit, investind în amenajări și șezlonguri noi, dar umbrelele rămân strânse, semn al lipsei de clienți, chiar și la jumătatea lunii iulie 2026. Această situație contrastează puternic cu plajele grecești, care sunt deja aglomerate, inclusiv cu mulți turiști români. Experții în turism, precum analistul Ionuț Nistor de la Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), au subliniat în rapoartele din 2025 că „România nu reușește să țină pasul cu raportul calitate-preț oferit de destinațiile concurente, în special pe segmentul de servicii la plajă și cazare”. Datele Eurostat din 2024 indică o creștere cu 15% a numărului de români care au ales destinații externe pentru vacanțe, comparativ cu o creștere de doar 3% pentru turismul intern.
Grecia rămâne o destinație preferată de români pentru experiențele de vacanță diverse, gastronomia mediteraneană, plajele cu nisip fin și apele turcoaz, precum și pentru facilitățile de transport, inclusiv posibilitatea de a călători cu mașina pentru a economisi. Pe de altă parte, litoralul românesc se confruntă cu critici legate de infrastructură, calitatea serviciilor și, nu în ultimul rând, prețurile percepute. De exemplu, în 2023, un studiu al Consiliului Concurenței a arătat că prețurile pentru cazare în stațiunile românești au crescut cu o medie de 10-12% anual în ultimii trei ani, depășind rata inflației și devenind neatractive pentru o parte semnificativă a populației.
Un aspect relevant este și diversitatea ofertelor. În Grecia, chiar și pe plajele populare sau exclusiviste, prețurile pot varia, ajungând la 30-35 de euro pentru un set de șezlonguri, dar există și opțiuni unde localnicii se refugiază de aglomerație, destinații încă nedescoperite de turiștii străini, oferind alternative mai accesibile. Această flexibilitate lipsește adesea pe litoralul românesc, unde ofertele sunt mai standardizate și mai puțin adaptate diferitelor bugete. Potrivit unui sondaj realizat de TravelPlanner.ro în mai 2026, 65% dintre români consideră că prețurile de pe litoralul autohton sunt „nejustificat de mari” în raport cu serviciile oferite, în timp ce doar 30% au aceeași percepție despre destinațiile grecești.
De ce contează Această discrepanță între atractivitatea litoralului românesc și cel grecesc are implicații economice semnificative pentru industria turismului din România. Pierderea turiștilor români în favoarea destinațiilor externe înseamnă o scădere a veniturilor pentru operatorii locali, de la hotelieri la proprietarii de restaurante și comercianți de șezlonguri. Pe termen lung, această tendință poate duce la o subdezvoltare a infrastructurii și serviciilor turistice autohtone, creând un cerc vicios. Pentru consumatori, alegerea destinațiilor externe înseamnă acces la o mai bună calitate a serviciilor și un raport preț-calitate mai avantajos, dar și o contribuție la economiile altor țări.
Perspectivele pentru sezonul estival 2026 indică o continuare a acestei tendințe, cu excepția unor intervenții majore din partea autorităților și a operatorilor turistici români. Este necesară o strategie coerentă care să abordeze nu doar prețurile, ci și calitatea serviciilor, diversitatea ofertelor și infrastructura. Altfel, plajele românești riscă să rămână goale, iar românii vor continua să își cheltuiască banii de vacanță în străinătate. Deschiderea unor noi rute aeriene spre destinații grecești și campaniile de marketing agresive din alte țări contribuie la consolidarea acestui trend, punând presiune suplimentară pe turismul autohton.
Rămâne de văzut dacă autoritățile române vor reuși să implementeze măsuri eficiente pentru a inversa această tendință în anii următori.