Zahărul și grăsimile saturate afectează ficatul
București, 18 iunie 2026 — În contextul unei preocupări crescânde pentru sănătate și fitness, batoanele proteice au devenit o gustare populară, percepută ca o alternativă rapidă și sănătoasă. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că, în ciuda imaginii lor, multe dintre aceste produse pot avea efecte negative semnificative asupra sănătății ficatului, un organ esențial adesea neglijat în discuțiile despre bunăstare. Dr. Qin Rao, medic gastroenterolog și hepatolog, subliniază că „prea mult zahăr adăugat, în special siropul de porumb bogat în fructoză, poate determina acumularea de grăsime în ficat, contribuind în timp la apariția bolii ficatului gras, a inflamației hepatice și chiar a cicatrizării ficatului.”
Afecțiunile hepatice reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel global, fiind responsabile pentru aproximativ 1 din 25 de decese. În România, incidența bolilor hepatice, inclusiv a steatozei hepatice non-alcoolice (acum denumită Boala Hepatică Steatotică Asociată Disfuncției Metabolice - MASLD), este în creștere, reflectând tendințele observate în statele dezvoltate. Potrivit publicației Parade, MASLD afectează aproximativ 25% din populația anumitor țări dezvoltate, o statistică îngrijorătoare care ar putea fi similară sau chiar depășită în anumite segmente ale populației românești, având în vedere prevalența stilului de viață sedentar și a dietelor bogate în alimente procesate.
O analiză amplă din 2025, care a evaluat 458 de batoane proteice disponibile în supermarketuri, a relevat că 37% dintre acestea aveau un conținut ridicat de zahăr. Această cantitate era adesea comparabilă cu cea dintr-un baton de ciocolată obișnuit, în ciuda etichetării ca produse sănătoase. Această discrepanță este deosebit de relevantă în România, unde legislația privind etichetarea nutrițională este în aliniere cu directivele europene, dar consumatorii pot fi induși în eroare de marketingul agresiv care promovează aceste produse ca fiind esențiale pentru un stil de viață activ.
Pe lângă zahărul adăugat, un alt ingredient problematic identificat de Dr. Rao este prezența grăsimilor saturate, cum ar fi uleiul de palmier, în multe batoane proteice. „Grăsimile saturate pot crește acumularea de grăsime în ficat și pot îngreuna folosirea eficientă a insulinei de către organism. În timp, acest lucru poate crește riscul de boală hepatică grasă și inflamație hepatică”, avertizează medicul. Aceste aspecte sunt cruciale, deoarece rezistența la insulină este un factor de risc major pentru dezvoltarea MASLD și a diabetului de tip 2, afecțiuni cu o prevalență în creștere în rândul populației românești, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) din 2023.
Comparativ cu media europeană, România se confruntă cu provocări similare legate de alimentație și sănătate. Raportul Eurostat din 2024 privind obiceiurile alimentare indică o tendință generală de creștere a consumului de alimente ultraprocesate în rândul tinerilor și al persoanelor active fizic. Deși nu există date specifice exclusiv pentru batoane proteice la nivel național, experții români în nutriție, precum prof. dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române, au atras atenția în repetate rânduri asupra pericolelor ascunse ale alimentelor procesate, inclusiv cele „sănătoase”, care pot conține cantități excesive de zahăr și grăsimi.
Criticile aduse acestor produse nu înseamnă excluderea lor totală din dietă, ci o abordare conștientă. Dr. Rao recomandă consumatorilor să citească cu atenție etichetele și să opteze pentru batoane cu un conținut redus de zahăr adăugat, bogate în fibre și realizate din ingrediente cât mai puțin procesate. De asemenea, batoanele care conțin grăsimi benefice din nuci și semințe, precum și proteine de origine vegetală, pot fi alegeri mai sănătoase. Această perspectivă este susținută și de ghidurile nutriționale elaborate de Societatea Română de Nutriție, care încurajează consumul de alimente integrale și minim procesate.
Alternativ, specialiștii sugerează gustări bogate în proteine și nutrienți, cum ar fi semințele de dovleac și floarea-soarelui, nucile nesărate, edamamele și iaurtul grecesc. Peștele gras, leguminoasele (fasolea, lintea) și nucile sunt de asemenea considerate alimente benefice pentru funcționarea optimă a ficatului. „Aceste alimente oferă nu doar proteine, ci și grăsimi sănătoase, fibre și alți nutrienți care pot contribui la reducerea grăsimii și a inflamației hepatice”, explică hepatologul. Aceste recomandări sunt în concordanță cu principiile unei diete mediteraneene, recunoscută pentru beneficiile sale cardiovasculare și hepatice.
De ce contează
Această avertizare privind batoanele proteice este crucială pentru sănătatea publică din România, având în vedere popularitatea lor în rândul tinerilor și al persoanelor active. Ignorarea riscurilor asociate cu zahărul și grăsimile saturate din aceste produse poate contribui la creșterea prevalenței bolilor hepatice, inclusiv a MASLD, care, netratată, poate evolua spre afecțiuni mai grave precum ciroza sau cancerul hepatic. Conștientizarea și alegerile alimentare informate pot preveni complicații medicale semnificative și costuri asociate sistemului de sănătate românesc, care deja este suprasolicitat.
În concluzie, protejarea ficatului depinde nu de un singur produs, ci de un cumul de obiceiuri sănătoase. O dietă echilibrată, activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți corporale adecvate și limitarea consumului de zahăr și alimente ultraprocesate rămân pilonii esențiali pentru sănătatea acestui organ vital. Este imperativ ca autoritățile sanitare și organizațiile de sănătate publică din România să intensifice campaniile de informare pentru a educa publicul despre riscurile ascunse ale unor produse alimentare percepute ca fiind sănătoase.
Viitoarele cercetări ar putea explora impactul specific al diferitelor tipuri de batoane proteice pe piața românească și ar putea ghida dezvoltarea unor reglementări mai stricte privind etichetarea și promovarea acestor produse, în beneficiul sănătății pe termen lung a cetățenilor.