Noi reglementări pentru combaterea exploatării online
Senatul României a adoptat miercuri, 17 iunie 2026, propunerea legislativă de modificare a Codului Penal, consolidând cadrul legal pentru combaterea exploatării sexuale online a copiilor. Inițiativa, votată cu 78 de voturi pentru, 31 împotrivă și 5 abțineri, vizează redefinirea conceptului de pornografie infantilă și înăsprirea pedepselor, adaptându-le la gravitatea faptelor și la noile realități tehnologice, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale și a fenomenului de grooming. Diana Tușa, inițiatoare a proiectului și președinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane, a declarat: „A privi un copil ca pe o marfă, ca pe un bun exploatabil pentru profit, este de neconceput. Obiectivul este să combatem exploatarea minorilor, să protejăm victimele și să oferim autorităților un cadru legislativ eficient, adaptat la realitățile tehnologice.”
Principala modificare adusă articolului 374 din Codul Penal constă în schimbarea titlului din „Pornografie infantilă” în „Operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”. Această schimbare de terminologie, explicată de inițiatori, subliniază că nu este vorba despre conținut obscen generic, ci despre dovezi ale unor infracțiuni grave, plasând explicit copilul în centrul protecției. Potrivit comunicatului Comisiei speciale comune, „Copiii noștri nu sunt o marfă ce poate fi exploatată pentru profit! Este datoria noastră să-i protejăm!”, reflectând angajamentul ferm al legislativului.
Proiectul, inițiat de un grup transpartinic de parlamentari PSD, PNL, USR, UDMR și POT, introduce sancțiuni mai severe pentru diverse forme de exploatare. Astfel, efectuarea de operațiuni de procurare, deținere, stocare, distribuire sau punere la dispoziție de materiale cu abuzuri sexuale asupra minorilor se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani, alături de interzicerea exercitării unor drepturi. Mai mult, îndemnarea, recrutarea sau constrângerea unui minor pentru participarea la spectacole cu abuzuri sexuale, obținerea de foloase sau exploatarea minorului în acest scop, se sancționează cu închisoare de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă. Această prevedere este crucială pentru a descuraja organizarea și profitul din astfel de activități.
Pedepsele pentru accesarea materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra copiilor cresc semnificativ, de la 1-3 ani la 1-5 ani de închisoare. De asemenea, sancționarea participării la spectacole cu abuzuri sexuale asupra minorilor se majorează de la 1-5 ani la 2-7 ani. Inițiatorii subliniază că „producerea materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor, cea mai gravă formă, este sancționată cu închisoare de la 5 la 12 ani”, iar „promovarea sau expunerea acestora se pedepsește cu închisoare de la 3 până la 10 ani”. Aceste majorări reflectă o aliniere la standardele europene și internaționale în materie de protecție a minorilor, unde pedepsele pentru astfel de fapte sunt adesea severe, ajungând în țări precum Germania sau Franța la peste 10 ani pentru infracțiuni grave de producție și distribuție.
Un aspect inovator al proiectului este includerea explicită a referirilor la inteligența artificială și la fenomenul de grooming. Legea incriminează faptele de grooming, inclusiv în situațiile în care autorul este minor, și introduce prevederi pentru utilizarea inteligenței artificiale în generarea sau manipularea unor materiale care conțin abuzuri sexuale asupra minorilor. Aceasta este o recunoaștere a evoluției rapide a tehnologiei și a modurilor în care infractorii pot exploata noile instrumente digitale. Această abordare proactivă plasează România printre primele țări care abordează explicit aceste noi provocări în legislația penală.
Totuși, proiectul legislativ introduce și anumite excepții pentru a asigura un echilibru și a evita incriminarea nejustificată. Nu constituie infracțiune producerea, deținerea sau stocarea de materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor dacă acestea înfățișează exclusiv pe făptuitor și nu sunt destinate distribuirii, expunerii, promovării ori punerii la dispoziția altor persoane. De asemenea, nu se pedepsește fapta săvârșită de un minor dacă diferența de vârstă dintre făptuitor și minorul căruia i se adresează solicitarea nu depășește 3 ani, și dacă aceasta nu a fost urmată de producerea, distribuirea, expunerea, promovarea ori punerea la dispoziție a materialelor incriminate. Aceste clarificări sunt esențiale pentru a diferenția între exploatarea criminală și interacțiunile consensuale între adolescenți de vârste apropiate, evitând astfel potențiale abuzuri ale legii.
De ce contează: Aceste modificări legislative sunt cruciale pentru că aduc Codul Penal românesc la zi cu realitățile complexe ale exploatării sexuale a minorilor în era digitală. Prin înăsprirea pedepselor și includerea explicită a noțiunilor de grooming și inteligență artificială, legea oferă instrumente mai puternice autorităților pentru a combate aceste infracțiuni. Mai mult, redefinirea termenului de „pornografie infantilă” subliniază gravitatea faptelor și responsabilitatea societății de a proteja copiii. Impactul direct se va resimți în creșterea siguranței minorilor online și într-o descurajare mai eficientă a infractorilor, contribuind la un mediu digital mai sigur pentru generațiile viitoare.
Propunerea legislativă, odată adoptată de Senat, se îndreaptă acum către Camera Deputaților, care are rolul de for decizional. Se anticipează o dezbatere detaliată, având în vedere importanța socială a subiectului și necesitatea de a valida un cadru legislativ robust și echilibrat. Experții juridici estimează că, odată promulgată, noua lege va intra în vigoare la scurt timp, necesitând însă campanii de informare publică pentru a clarifica noile reglementări și a conștientiza riscurile.
Rămâne de văzut cum vor fi aplicate în practică aceste noi prevederi, în special cele referitoare la inteligența artificială, și dacă autoritățile vor dispune de resursele necesare pentru a investiga și sancționa eficient infracțiunile complexe din mediul digital.