Noi priorități și măsuri pentru perioada 2026-2028
Premierul desemnat, Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL, urmează să depună joi, 18 iunie 2026, în Parlament, programul de guvernare pentru perioada 2026-2028. Acest demers survine într-un context politic tensionat, marcat de o ruptură internă în PNL, opoziția fermă a lui Ilie Bolojan față de nominalizarea lui Veștea, refuzul USR de a susține un executiv format cu PSD și decizia UDMR de a nu face parte din noul Cabinet, potrivit informațiilor consultate de STIRIPESURSE.RO. Documentul, care încă mai poate suferi modificări înaintea votului de învestitură, se axează pe patru priorități strategice: securitatea României prin Programul SAFE, aderarea la OCDE, finalizarea PNRR și absorbția fondurilor europene.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea, dar conducerea PNL, dominată de tabăra Bolojan, i-a cerut să renunțe la mandat. Cu toate acestea, Veștea a confirmat că își va duce mandatul mai departe. În acest scenariu politic complex, soarta Guvernului Veștea depinde crucial de negocierile parlamentare și de sprijinul voturilor PSD, al minorităților naționale, al unor grupuri parlamentare mici și, posibil, al unei părți din parlamentarii PNL. Această configurație subliniază dificultatea formării unei majorități stabile și necesitatea unor compromisuri ample pentru a asigura învestirea și funcționarea noului guvern.
Programul de guvernare începe cu o analiză critică a situației finanțelor publice, evidențiind un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2025 și o estimare de aproximativ 6,2% din PIB în 2026, cifre care, conform documentului, plasează România la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Guvernul Veștea își propune o reducere a deficitului prin disciplină bugetară, optimizarea cheltuielilor și o mai bună colectare a veniturilor. Se subliniază că această ajustare nu reprezintă austeritate, ci o condiție esențială pentru stabilitatea economică, reducerea costurilor de finanțare și menținerea investițiilor. O strategie națională de sustenabilitate fiscal-bugetară pentru 2026-2029 este promisă, cu jaloane clare de reducere a deficitului și ținte privind cheltuielile rigide. Această abordare contrastează cu nemulțumirile generate de măsurile fiscal-bugetare anterioare ale Guvernului Bolojan, care au inclus contribuția la sănătate pentru indemnizațiile de creștere copil și pensiile de peste 3.000 de lei, precum și pierderea unor scutiri de impozite locale pentru persoanele cu dizabilități.
Un pilon central al programului este securitatea națională, prin valorificarea integrală a celor 16,68 miliarde euro obținute prin Programul SAFE (Security Action for Europe). Acești bani sunt destinați înzestrării Armatei, dezvoltării infrastructurii cu dublă utilizare (civilă și militară) și revitalizării industriei naționale de apărare. Apărarea este prezentată nu doar ca o obligație strategică, ci și ca un motor economic, capabil să genereze locuri de muncă, transfer tehnologic și stimularea producției interne. Documentul accentuează conectarea Moldovei și a regiunilor estice la coridoarele europene de transport, inclusiv pentru mobilitatea militară, și propune înființarea unui Comitet Național de Coordonare a Mobilității Militare. Cheltuielile pentru apărare ar urma să crească gradual până la 5% din PIB, din care 3,5% pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru investiții conexe, conform STIRIPESURSE.RO.
În domeniul administrației fiscale, programul vizează reorganizarea ANAF, a Antifraudei și a Autorității Vamale Române, cu scopul de a le scoate din „algoritmul politic” și de a le evalua pe baza unor indicatori de performanță clari. Se propune centralizarea analizei de risc, controale orientate spre zonele cu risc ridicat și introducerea bodycam-urilor pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal în controalele cu risc fiscal ridicat. Digitalizarea formularelor fiscale, inclusiv a Declarației Unice, și precompletarea datelor sunt alte măsuri menționate. Pentru combaterea evaziunii, se va folosi intensificarea datelor din e-Factura, AMEF și alte baze de date, alături de sisteme de avertizare timpurie și trasabilitate financiară pentru tranzacțiile online, conform surselor citate.
Reforma companiilor de stat este o altă direcție majoră, cu audituri externe obligatorii pentru cele cu pierderi de peste doi ani și evaluări printr-un sistem de rating de performanță (A-E). În funcție de rezultate, companiile ar putea fi păstrate, redresate, lichidate, transformate în parteneriate public-private sau listate parțial. Profesionalizarea conducerilor, eliminarea numirilor politice fără competență și contracte de mandat cu bonusuri și penalități reale sunt esențiale. Subvențiile acordate vor fi revizuite, iar cheltuielile nejustificate, precum autoturismele de lux sau bonusurile salariale necorelate cu performanța, vor fi excluse de la finanțarea publică. Exemple concrete de companii vizate includ ROMATSA, TAROM, Aeroportul Otopeni, ELCEN și Complexul Energetic Oltenia.
Pentru PNRR și fondurile europene, Guvernul Veștea propune o abordare pragmatică: salvarea maximului posibil din alocarea disponibilă, concentrarea pe granturi și proiecte mature, renegocierea componentei de împrumut și identificarea de surse alternative. Un task force coordonat de MIPE, cu sprijinul Cabinetului premierului, va monitoriza săptămânal jaloanele și investițiile critice. Obiectivul pentru politica de coeziune este o absorbție de 100% până în 2029, prin mecanisme fast-track și digitalizarea proceselor. Absorbția actuală este de 31,49%, respectiv 9,7 miliarde euro din 31 miliarde euro, incluzând prefinanțările, conform STIRIPESURSE.RO.
În domeniul social, programul include o nouă lege a salarizării unitare în sectorul public, cu scopul de a elimina discrepanțele și de a regla sporurile. Se menționează reducerea sporurilor considerate exagerate și corelarea alocărilor bugetare cu rezultatele măsurabile. Un punct sensibil este combaterea muncii la negru și la gri, prin eliminarea formelor mascate de angajare, vizând explicit microîntreprinderile, PFA-urile și contractele de drepturi de autor. Reforma pensiilor speciale este reiterată, cu limitarea câștigurilor din pensiile necontributive și eliminarea excepțiilor de la pensionarea anticipată. Pentru sistemul public de pensii, se promite digitalizarea Casei Naționale de Pensii Publice, cu un sistem informatic integrat și servicii digitale complete, inclusiv „e-Talon”.
Printre măsurile sociale cu impact direct asupra familiilor, se numără posibilitatea ca bunicii angajați să beneficieze de concediu de creștere copil în locul părinților, o subvenție de 2.250 lei pe lună pentru angajatorii care încadrează părinți cu cel puțin trei copii și prime de 1.000 lei pe lună, timp de 12 luni, pentru mamele cu cel puțin trei copii, angajate sau cu activitate independentă. De asemenea, părinții ar putea reveni la muncă part-time, păstrând 50% din indemnizație. Aceste măsuri vin în contextul criticilor aduse taxării indemnizațiilor de creștere copil cu CASS în perioada Guvernului Bolojan, deși programul Veștea nu menționează explicit eliminarea acestei taxări, ci mai degrabă introduce compensații și stimulente.
Sănătatea va fi reformată prin reducerea cu peste 20% până în 2030 a numărului de paturi cu spitalizare continuă, în favoarea dezvoltării ambulatoriilor, a serviciilor de prevenție și a medicinei de familie. Se introduce plata în funcție de performanță pentru medici și controale pentru descurajarea concediilor medicale fictive. O măsură controversată propune desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară activități private în timpul programului de la stat. Pentru persoanele cu dizabilități, programul dedică un capitol amplu, propunând integrarea pe piața muncii, vouchere pentru dispozitive asistive de până la 8.000 de euro și dezvoltarea a 93 de centre de zi și recuperare neuromotorie. Se va revizui legislația privind evaluarea și încadrarea în grad de handicap, cu scopul de a introduce criterii unitare, o măsură ce poate genera dezbateri, având în vedere discuțiile anterioare despre verificarea certificatelor de dizabilitate.
În justiție, se promit eficiență, digitalizare și reducerea duratei proceselor, cu secții specializate pentru mediul de afaceri și un corp de specialiști pentru litigii de achiziții publice. O măsură importantă este reintegrarea magistraților pensionari în activitate, prin majorarea perioadei în care pot reveni în sistem de la 3 la 7 ani, pentru a diminua cheltuielile statului cu pensiile ocupaționale și a acoperi deficitul de personal. Această propunere, deși pragmatică din punct de vedere economic, ar putea reaprinde dezbaterile privind reformele anterioare ale sistemului judiciar.
Transporturile vizează continuarea marilor proiecte de infrastructură rutieră (A1, A0, A7, A8, A3), achiziția a peste 100 de trenuri electrice noi și modernizarea magistralelor feroviare, precum și extinderea rețelei de metrou în București. În energie, Guvernul mizează pe Neptun Deep și Caragele pentru dublarea producției de gaze până în 2027, pe retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și construcția reactoarelor 3 și 4, alături de dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR). Obiectivul este instalarea a peste 5.000 MW eolian și solar până în 2027, fără a renunța complet la cărbune, prin conservarea unor exploatări de lignit ca rezervă strategică.
Digitalizarea statului este o prioritate, cu ținta de 50% dintre serviciile publice complet digitalizate și 5 milioane de cetățeni cu identitate digitală până în 2027. Poșta Română va fi transformată într-un „ghișeu universal”, iar inteligența artificială va fi folosită pentru automatizarea proceselor administrative. În educație, se propune alocarea a 15% din bugetul general până în 2030 și evaluarea profesorilor inclusiv prin raportare la diferențele dintre notele acordate elevilor și rezultatele la examenele naționale. Programul „Școală de la 8 la 17” va fi pilotat și generalizat. Pentru mediu, se vor folosi drone, sateliți și inteligență artificială pentru combaterea tăierilor ilegale, iar Sistemul de Garanție-Returnare va fi extins.
Pe plan extern, aderarea la OCDE în 2026 este un obiectiv major, alături de eforturile pentru revenirea în programul Visa Waiver și consolidarea parteneriatului strategic cu SUA. O idee interesantă este evaluarea oportunității ca România să se alăture Triunghiului de la Weimar, transformându-l într-un patrulater. Sprijinul pentru Republica Moldova și Ucraina rămâne ferm, cu propunerea amplasării unui Centru pentru Securitate Maritimă la Marea Neagră în România. De asemenea, MAI vizează reorganizarea structurilor teritoriale ale Poliției, Jandarmeriei și Poliției de Frontieră pe baza unei hărți de risc actualizate anual, reformarea Academiei de Poliție și operaționalizarea sistemului automatizat de procesare a abaterilor rutiere.
De ce contează
Programul de guvernare al Cabinetului Veștea este crucial pentru viitorul României, deoarece propune soluții la probleme sistemice, de la deficitul bugetar cronic la necesitatea modernizării infrastructurii și a serviciilor publice. Măsurile privind reformarea companiilor de stat, digitalizarea și eficientizarea ANAF pot contribui la creșterea veniturilor la buget și la reducerea risipei. Pe plan social, introducerea concediului pentru bunici și a primelor pentru mamele cu mulți copii ar putea oferi un sprijin important familiilor, în timp ce reforma pensiilor speciale și a salarizării unitare este vitală pentru echitatea socială și sustenabilitatea finanțelor publice. Implementarea acestor reforme va determina capacitatea României de a-și atinge obiectivele strategice, precum aderarea la OCDE și absorbția integrală a fondurilor europene, având un impact direct asupra calității vieții cetățenilor și a poziției țării în Uniunea Europeană.
În concluzie, programul Guvernului Veștea reprezintă o încercare ambițioasă de a continua și de a reorganiza direcția de reforme, chiar și într-un climat politic intern dificil. Deși documentul propune soluții pentru multe dintre provocările actuale ale României, succesul său depinde în mare măsură de capacitatea executivului de a naviga complexitatea negocierilor parlamentare și de a obține sprijinul necesar pentru învestire. Rămâne de văzut cum vor fi receptate aceste propuneri de către partenerii sociali și de către publicul larg, în special cele legate de reducerea cheltuielilor, reforma pensiilor și a salarizării, care au generat controverse în trecut. Provocările legate de implementare, cum ar fi digitalizarea instituțiilor și eficientizarea companiilor de stat, vor testa determinarea și coeziunea noului guvern, în contextul unor ținte ambițioase de reducere a deficitului și de creștere economică.
Aderarea la OCDE și absorbția fondurilor europene rămân obiective esențiale care necesită o abordare coordonată și o voință politică puternică.