Noi probe, adaptate specializărilor elevilor români
Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a anunțat marți, 16 iunie 2026, semnarea Ordinului de Ministru privind aprobarea probelor și disciplinelor pentru examenul național de Bacalaureat din anul 2030. Acest ordin introduce un Bacalaureat diferențiat, adaptat specializării și alegerilor elevilor, vizând prima generație de absolvenți care va finaliza studiile liceale conform noilor planuri-cadru și programelor școlare aprobate începând cu anul școlar 2026-2027. Potrivit declarațiilor ministrului pe Facebook, documentul a fost deja trimis spre publicare în Monitorul Oficial.
Necesitatea acestei modificări derivă direct din prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care stipulează o nouă structură a examenului de Bacalaureat. Obiectivul principal este asigurarea coerenței între curriculumul parcurs de elevi și evaluarea finală a competențelor dobândite, oferind, în același timp, predictibilitate și transparență. Această reformă urmărește să coreleze mai bine examenul cu specificul filierelor, profilurilor, specializărilor și calificărilor profesionale, clarificând raportarea programelor de examen la segmentele curriculare de trunchi comun și curriculum de specialitate, în acord cu noua arhitectură curriculară. Informarea elevilor, cadrelor didactice și unităților de învățământ asupra structurii examenului național de Bacalaureat 2030 este considerată esențială, conform news.ro.
Anexa la ordin detaliază în mod explicit probele și disciplinele asociate examenului național de Bacalaureat începând cu anul 2030, acoperind toate filierele, profilurile, specializările și calificările profesionale din învățământul liceal. Printre acestea se numără probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale, probele scrise comune (obligatorii sau la alegere), probele diferențiate specifice profilului, specializării sau calificării profesionale, precum și disciplinele la alegere pentru o nouă probă F, care vizează competențe de bază, în conformitate cu structura prevăzută de Legea nr. 198/2023. Această structură extinsă reprezintă o evoluție semnificativă față de modelul actual, care nu include o probă complementară de bază.
Conform detaliilor prezentate de ministrul Dimian, probele examenului de Bacalaureat 2030 vor include:
* **Proba de evaluare a competențelor de comunicare în limba română** (proba A01, existentă și în prezent pentru toate profilurile și specializările). * **Proba de evaluare a competențelor de comunicare în limba maternă** (proba A02, pentru minorități, existentă și în prezent). * **Proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi moderne** (proba B), o modificare importantă, având în vedere că în prezent se evaluează competențele la o singură limbă modernă. * **Proba de evaluare a competențelor digitale** (proba C, existentă și în prezent).
În ceea ce privește probele scrise, structura este următoarea:
* **Limba și literatura română** (proba A1/A2/A3, comună, cu excepția profilului umanist, specializarea filologie și minorități – existentă și în prezent). * **Limba și literatura maternă** (proba D, pentru minorități – existentă și în prezent). * **Două probe scrise obligatorii diferențiate** (proba E), care înlocuiesc actuala probă obligatorie a profilului și proba la alegere. Prima probă diferă în funcție de filieră și specializare: pentru Matematică-informatică va fi Matematică, pentru Științe ale naturii o alegere între Fizică, Chimie și Biologie, pentru Științe sociale Istorie, iar pentru Filologie, Limba și literatura unei limbi de circulație internațională. Filiera tehnologică va avea o probă specifică domeniului de pregătire, iar cea vocațională una dintre disciplinele de specialitate. A doua probă diferențiată oferă opțiuni variate: de exemplu, pentru Matematică-informatică, o disciplină la alegere între Informatică, Fizică, Chimie, Biologie, iar pentru Filologie, o alegere între Istorie, Geografie, discipline socio-umane, Religie. * **O probă scrisă de evaluare a competențelor de bază** (proba F), o noutate absolută, complementară profilului. Aceasta permite elevilor să aleagă o disciplină din aria opusă profilului lor principal. De exemplu, pentru profilul real, o disciplină la alegere între Istorie, Geografie, discipline socio-umane, Religie, iar pentru profilul umanist, o disciplină la alegere între Matematică, Fizică, Chimie, Biologie. Pentru filierele tehnologică și vocațională, alegerea se face complementar cu disciplinele alese la proba E.
Un aspect important subliniat de ministrul interimar al Educației este că probele de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi moderne (proba B), proba de evaluare a competențelor digitale (proba C) și proba de evaluare a competențelor de bază (proba F) sunt prevăzute să se desfășoare în timpul anului școlar, conform prevederilor Legii nr. 198/2023. Această modificare logistică ar putea reduce presiunea examenelor din sesiunea principală de Bacalaureat. Ministrul Dimian a mai precizat că orice modificare ulterioară a probelor sau disciplinelor examenului național de Bacalaureat 2030 ar implica, în prealabil, modificarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198, aprobată de Parlamentul României în anul 2023, subliniind caracterul fundamental al acestei legi în reforma educațională.
**De ce contează**
Această reformă a Bacalaureatului, implementată începând cu 2030, este crucială pentru viitorul sistemului de învățământ românesc. Prin adaptarea examenului la specificul fiecărei filiere și specializări, se urmărește o evaluare mai relevantă a competențelor dobândite de elevi, încurajând o specializare timpurie și o pregătire mai aprofundată în domeniile de interes. Introducerea unei probe de competențe de bază complementară profilului oferă o perspectivă mai largă și încurajează dezvoltarea unor abilități diverse, esențiale într-o piață a muncii în continuă schimbare. De asemenea, desfășurarea unor probe pe parcursul anului școlar ar putea reduce stresul examenului final, contribuind la o evaluare mai echilibrată și continuă.
Următorul pas esențial este publicarea oficială a Ordinului de Ministru în Monitorul Oficial, care va consolida cadrul legal pentru aceste modificări. Implementarea efectivă a noilor planuri-cadru și programe școlare începând cu anul școlar 2026-2027 va necesita eforturi considerabile din partea Ministerului Educației, a inspectoratelor școlare și a unităților de învățământ. Pregătirea cadrelor didactice pentru noile cerințe curriculare și de evaluare, precum și informarea constantă a elevilor și părinților, vor fi fundamentale pentru succesul acestei reforme.
Rămâne de văzut cum va fi percepută și aplicată această nouă structură de către actorii implicați și dacă va reuși să atingă obiectivele de îmbunătățire a calității educației și a relevanței examenului de Bacalaureat în România.