Țările cer implementarea Tratatului privind Marea Liberă
La cea de-a 11-a ediție a Conferinței „Our Ocean”, desfășurată în premieră pe continentul african, la Mombasa, Kenya, a fost lansat un apel ferm către statele lumii pentru ratificarea și implementarea urgentă a Tratatului privind Marea Liberă. Evenimentul, care a reunit sute de delegați din Africa, SUA, UE, precum și din țările insulare din Pacific și Caraibe, a avut ca scop abordarea problemelor critice legate de oceane, inclusiv schimbările climatice, biodiversitatea și poluarea.
John Kerry, fostul secretar de stat al SUA și trimis special prezidențial pentru climă, a subliniat importanța istorică a „Tratatului privind marea liberă”, adoptat în ianuarie 2026, după ce a fost ratificat de 60 de țări. Acesta a marcat crearea unui mecanism juridic esențial pentru protejarea apelor internaționale. Cu toate acestea, Kerry a avertizat că progresul este lent și insuficient. „Anul acesta, 10% din ocean se află sub protecție. Este un lucru demn de remarcat. Însă doar 3% sunt protejate în mare măsură sau în totalitate, iar restul zonelor protejate sunt, din păcate, doar linii pe o hartă”, a declarat Kerry în cadrul mesei rotunde a miniștrilor responsabili cu oceanele din Comunitatea Națiunilor, o organizație interguvernamentală care reunește 56 de state membre, majoritatea foste teritorii britanice, inclusiv Kenya.
Kerry a evidențiat că flotele de pescuit industrial continuă să exploateze oceanele la mii de mile distanță de țărm, utilizând plase uriașe care capturează fără discriminare viețuitoarele marine. În acest context, el a îndemnat țările să ratifice tratatul dacă nu au făcut-o deja și să treacă imediat la punerea în aplicare, subliniind că deciziile cheie privind viitorul acordului vor fi luate anul viitor. Această declarație vine într-un moment în care presiunea asupra ecosistemelor marine este în creștere, conform rapoartelor ONU din 2025, care indică o accelerare a pierderii biodiversității marine.
Tratatul, cunoscut oficial sub denumirea de „Acordul privind biodiversitatea din afara jurisdicției naționale” (BBNJ), are ca scop sprijinirea țărilor în atingerea obiectivului global de a proteja 30% din suprafața terestră și oceanică a lumii până în 2030, o țintă stabilită în cadrul Convenției privind Diversitatea Biologică (CBD) la Montreal în 2022. Această inițiativă este crucială, având în vedere că peste 60% din suprafața oceanică a lumii se află în afara jurisdicțiilor naționale, fiind denumită „marea liberă”. Până în prezent, doar o mică parte din aceste zone beneficiază de protecție reală, ceea ce le face vulnerabile la supraexploatare, poluare și impactul schimbărilor climatice.
Secretarul de stat kenyan pentru afaceri maritime, Hassan Joho, a reiterat necesitatea de a trece de la promisiuni la acțiuni concrete. „Scopul acestei mese rotunde nu este de a reafirma ambițiile, ci de a transforma aceste angajamente în rezultate măsurabile pentru comunitățile noastre, economiile noastre și oceanele noastre”, a afirmat Joho. Această poziție reflectă o preocupare crescută a statelor africane și insulare, care sunt printre cele mai afectate de consecințele degradării oceanelor, de la pescuitul ilegal la creșterea nivelului mării și acidificarea apelor.
Comunitatea internațională, inclusiv Uniunea Europeană și Statele Unite, au jucat un rol activ în negocierea și promovarea tratatului BBNJ. Cu toate acestea, procesul de ratificare este adesea lent, necesitând aprobarea parlamentară în fiecare țară. Experți în drept maritim de la Universitatea din București, citați într-un studiu din 2024, au subliniat că „lipsa unei implementări rapide subminează eforturile globale de conservare și lasă ecosistemele marine expuse riscurilor ireversibile”. Comparativ, directiva-cadru europeană privind strategia marină (MSFD), adoptată în 2008, a stabilit un cadru pentru protejarea mediului marin în apele UE, dar implementarea sa a întâmpinat și ea provocări, demonstrând complexitatea guvernanței oceanice.
De ce contează
Protejarea oceanelor este vitală nu doar pentru biodiversitatea marină, ci și pentru economia globală și bunăstarea umană. Oceanele generează oxigen, reglează clima, furnizează hrană pentru miliarde de oameni și susțin industrii precum pescuitul și turismul. Inacțiunea în fața degradării lor ar duce la colapsul ecosistemelor, la penurii de resurse și la destabilizarea comunităților costiere. Implementarea eficientă a Tratatului privind Marea Liberă ar crea un cadru juridic robust pentru gestionarea durabilă a resurselor marine și ar contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, asigurând un viitor mai sigur și mai prosper pentru toți.
Apelul la acțiune de la Mombasa subliniază urgența cu care guvernele trebuie să acționeze. Următorul an va fi crucial, deoarece deciziile cheie privind viitorul tratatului BBNJ vor fi luate, modelând direcția eforturilor de conservare a oceanelor pentru deceniile următoare. Rămâne de văzut dacă statele membre vor reuși să depășească inerția birocratică și interesele economice divergente pentru a asigura o protecție semnificativă și eficientă a mării libere, un bun comun al întregii umanități.
Succesul acestui tratat depinde de voința politică și de colaborarea internațională, aspecte esențiale pentru a transforma liniile de pe o hartă în zone marine cu adevărat protejate.