Raport UNICEF semnalează vulnerabilitatea globală a minorilor
Peste un miliard de copii la nivel mondial, reprezentând aproape jumătate din populația tânără a planetei, sunt deja expuși la cel puțin trei tipuri de pericole climatice majore care se suprapun, a avertizat UNICEF într-un raport publicat marți, 16 iunie 2026. Această cifră subliniază impactul disproporționat al încălzirii globale asupra minorilor, amplificând fenomene precum secetele, uraganele și valurile de căldură, potrivit Le Figaro. Catherine Russell, directoarea executivă a UNICEF, a declarat că „copiii se află în prima linie a impactului schimbărilor climatice”, îndemnând la acțiune urgentă și coordonată.
Raportul UNICEF, intitulat „Raportul privind riscurile climatice pentru copii, ediția 2026”, a analizat datele referitoare la cei aproximativ 2,4 miliarde de copii ai lumii, comparându-le cu distribuția geografică a opt dintre cele mai frecvente impacturi climatice. Acestea includ inundații costiere, inundații ale râurilor, secetă, furtuni tropicale, valuri de căldură (definite ca cel puțin trei zile peste o temperatură maximă specifică fiecărei țări), căldură extremă (orice zi peste 35°C), incendii și furtuni de nisip și praf. Agenția ONU a subliniat că o succesiune de dezastre slăbește copiii de fiecare dată, iar numărul celor expuși la cel puțin trei pericole a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani.
Cea mai frecventă combinație de amenințări identificate de UNICEF este seceta, căldura extremă și valurile de căldură, afectând aproximativ 296 de milioane de copii. Dintre aceștia, 74 de milioane trăiesc în Nigeria, 34 de milioane în Pakistan și 32 de milioane în India, conform datelor din raport. Aproape fiecare copil la nivel global (aproximativ 2,3 miliarde) este expus la cel puțin un risc climatic, 2 miliarde la cel puțin două, 364 de milioane la cel puțin patru, 53 de milioane la cel puțin cinci, 4 milioane la cel puțin șase și 123.000 la cel puțin șapte pericole simultan, incluzând 46.000 în Myanmar. Această stratificare demonstrează complexitatea și gravitatea situației.
Un aspect crucial evidențiat de raport este vulnerabilitatea biologică a copiilor. UNICEF avertizează că organismele copiilor sunt mai sensibile la efectele schimbărilor climatice decât cele ale adulților: se încălzesc mai repede, transpiră mai puțin eficient, respiră mai repede și necesită mai multă hrană și apă per kilogram de greutate corporală. Mai mult, șansele lor de supraviețuire în cazul evenimentelor meteorologice extreme sunt considerabil mai mici, conform autorilor raportului. Pe lângă riscurile climatice directe, raportul a luat în considerare și impactul poluării aerului și riscurile bolilor transmise prin vectori, cum ar fi malaria, precum și accesul la servicii esențiale precum apă, asistență medicală și servicii sociale.
Regiuni precum Sahelul african sunt printre cele mai afectate, cu peste 4 milioane de copii expuși simultan la valuri de căldură, căldură extremă și furtuni de nisip și praf. În Asia, țări precum Bangladesh, Myanmar și Pakistan sunt deosebit de vulnerabile. Un alt aspect îngrijorător relevat de raport este impactul asupra educației: în 2024, școlarizarea a 242 de milioane de copii din 85 de țări a fost perturbată de pericolele climatice, o statistică preluată de Reuters. Christian Schneider, șeful UNICEF Germania, a deplâns situația, afirmând că „copiii și tinerii sunt cel mai puțin responsabili pentru schimbările climatice, totuși sunt afectați în mod disproporționat” și a solicitat guvernului german să intensifice măsurile climatice și să sprijine țările vulnerabile, potrivit dpa.
Datele colectate nu indică nicio țară complet scutită de aceste riscuri. Tom Slaymaker, unul dintre autorii raportului, a observat pentru AFP că „mici grupuri de populație care nu sunt expuse acestor riscuri” tind să fie situate în emisfera nordică, în special în Scandinavia. Însă, el a insistat că aceasta se datorează faptului că raportul analizează doar cele mai frecvente opt riscuri la nivel mondial, iar copiii din aceste țări se pot confrunta cu alte amenințări neabordate, cum ar fi topirea ghețarilor sau a permafrostului. Această nuanțare este esențială pentru o înțelegere completă a problematicii.
De ce contează Acest raport UNICEF este crucial pentru că evidențiază nu doar amploarea crizei climatice, ci și impactul său inechitabil asupra celei mai vulnerabile categorii de populație: copiii. Faptul că aproape jumătate dintre copiii lumii se confruntă cu multiple pericole climatice simultan înseamnă că generațiile viitoare sunt deja sub o presiune imensă, cu consecințe pe termen lung asupra sănătății, educației și bunăstării lor. Ignorarea acestor semnale ar compromite nu doar viitorul acestor copii, ci și stabilitatea socială și economică globală, accentuând inegalitățile și provocând crize umanitare de proporții.
Raportul include un atlas al riscurilor climatice, cartografiind intensitatea și locația acestor riscuri, un instrument menit să ajute guvernele și factorii de decizie să planifice mai bine și să investească mai eficient în sistemele de servicii esențiale, a precizat Catherine Russell. Este așteptat ca aceste constatări să alimenteze dezbaterile la nivel internațional și să impulsioneze adoptarea unor politici climatice mai ambițioase.
Rămâne de văzut dacă apelurile la acțiune ale UNICEF vor fi urmate de angajamente concrete și implementări eficiente din partea statelor membre, în special în ceea ce privește protecția copiilor și adaptarea la schimbările climatice, o provocare majoră pentru deceniile următoare.