Noi reglementări pentru imigranți, criticate de societatea civilă
Parlamentul Suediei a adoptat luni o lege semnificativă care conferă autorităților dreptul de a retrage permisele de ședere ale imigranților pe baza unor "comportamente necorespunzătoare", o decizie ce marchează o înăsprire majoră a politicilor de imigrație ale țării. Această legislație, care se aplică atât cererilor în curs de analiză, cât și permiselor deja acordate – având, așadar, un efect retroactiv –, face parte din strategia guvernului de centru-dreapta de a reduce imigrația și de a combate criminalitatea, teme centrale înaintea alegerilor parlamentare din septembrie 2026, potrivit Reuters și HotNews.
Guvernul suedez, susținut de partidul naționalist Democrații Suediei, argumentează că scopul noii reglementări este de a permite intervenția împotriva persoanelor care nu respectă normele societății. Ministrul Migrației, Johan Forssell, a susținut proiectul încă din martie, declarând că "oricine nu depune efortul de a face ceea ce este corect nu ar trebui să se poată baza pe posibilitatea de a rămâne" în Suedia. Autoritățile suedeze consideră că măsura va consolida integrarea și va crește responsabilitatea în rândul rezidenților.
Deși textul legii nu oferă o listă exhaustivă a comportamentelor incriminate, executivul a menționat explicit exemple precum acumularea de datorii neachitate, neplata taxelor și impozitelor, implicarea în activități infracționale, munca la negru și legăturile cu organizații extremiste. Agenția Suedeză pentru Migrație va evalua cazurile individuale, iar deciziile sale vor putea fi contestate în instanțele specializate în imigrație, conform Digi24.
Noua legislație a generat critici puternice din partea partidelor de opoziție și a numeroaselor organizații pentru drepturile omului, care consideră formulările prea vagi și susceptibile de interpretări arbitrare. Organizația Civil Rights Defenders, cu sediul la Stockholm, a avertizat că legea creează incertitudine și subminează statul de drept, lăsând persoanele într-o stare de nesiguranță cu privire la ce acțiuni sau declarații ar putea fi folosite împotriva lor. Aceasta a subliniat că deciziile ar putea fi bazate pe comportamente care nu constituie infracțiuni în cazul cetățenilor suedezi, afectând astfel principiul egalității în fața legii.
Amnesty International a reiterat aceste preocupări, avertizând asupra riscului ca permisele de ședere să fie refuzate sau retrase pentru comportamente care nu sunt sancționate în cazul cetățenilor suedezi. Criticii, precum Jacob Lind, cercetător în migrație internațională la Universitatea din Malmö, au descris măsura drept "o politică crudă și ineficientă", avertizând că va împinge și mai mult persoanele fără documente la marginea societății, cu impact negativ asupra sănătății și siguranței acestora. Sindicatul European al Serviciilor Publice a criticat de asemenea noile reguli, avertizând că acestea riscă să creeze un climat de "suspiciune, frică și rasism" și să afecteze dreptul fundamental la azil.
Un aspect suplimentar al noilor reglementări, menționat de HotNews, este obligația funcționarilor publici de a raporta migranții fără acte. Inițial, această obligație urma să se aplice și profesorilor, medicilor și asistenților sociali, dar, în urma criticilor din partea societății civile și a profesioniștilor din domeniile respective, guvernul a decis să îi excepteze. Cu toate acestea, funcționarii din administrația fiscală, agențiile pentru ocuparea forței de muncă și sistemul de asigurări sociale vor fi în continuare obligați să anunțe poliția în cazul în care intră în contact cu persoane fără drept legal de ședere. Organizațiile pentru drepturile migranților susțin că aceste excepții nu oferă o protecție reală, iar Louise Bonneau, reprezentanta Platformei pentru Cooperare Internațională privind Migranții Fără Documente, a calificat adoptarea legii drept "o gravă lovitură pentru drepturile omului", avertizând că schimbul de informații între instituții va determina mulți migranți să evite contactul chiar și cu sistemul medical.
Executivul suedez respinge criticile, afirmând că noile reguli sunt esențiale pentru aplicarea legislației privind imigrația și pentru facilitarea expulzării persoanelor fără drept legal de ședere. Această abordare contrastează puternic cu deceniile anterioare, în care Suedia a avut una dintre cele mai deschise politici de imigrație din Europa. În ultimii ani, începând cu adoptarea unor măsuri mai restrictive după criza migrației din 2015, Suedia a înregistrat o schimbare graduală de paradigmă. De exemplu, în 2016, Suedia a primit aproximativ 163.000 de solicitanți de azil, un record pentru o țară cu dimensiunea sa, dar ulterior a impus controale mai stricte la frontieră și a limitat reîntregirea familiei. Această nouă lege reprezintă una dintre cele mai importante modificări recente ale sistemului suedez de imigrație, marcând o tendință de aliniere la politici mai restrictive, similare cu cele din alte state membre UE.
Criticii compară noile legi suedeze cu politica de "mediu ostil" (Hostile Environment) introdusă în Regatul Unit în 2012 de fostul ministru de Interne Theresa May. Această strategie britanică viza limitarea accesului migranților fără documente la locuri de muncă, servicii bancare și alte servicii esențiale. Investigațiile oficiale ulterioare au arătat că numeroși rezidenți aflați legal în Marea Britanie au fost afectați de aceste măsuri, autoritățile fiind acuzate că au identificat eronat persoane cu statut legal drept imigranți ilegali. Această paralelă subliniază riscurile de aplicare discriminatorie și de încălcare a drepturilor chiar și a celor cu statut legal, aspecte evidențiate de organizațiile pentru drepturile omului în Suedia.
De ce contează
Această nouă lege este crucială deoarece redefinește fundamental relația dintre statul suedez și rezidenții săi non-cetățeni, introducând o condiționalitate extinsă pentru dreptul de ședere. Prin formulări vagi și aplicabilitate retroactivă, creează un precedent periculos pentru drepturile individuale și statul de drept, conform organizațiilor civice. Măsura ar putea duce la o integrare mai dificilă pentru imigranți, la creșterea numărului de persoane fără acte și la apariția unor comunități paralele. De asemenea, poate influența semnificativ dezbaterea politică și rezultatul alegerilor din septembrie, consolidând agenda anti-imigrație a coaliției de guvernare și a susținătorilor săi.
Adoptarea acestei legi deschide o serie de întrebări privind implementarea practică și impactul pe termen lung. Rămâne de văzut cum va gestiona Agenția pentru Migrație multitudinea de cazuri și cum vor reacționa instanțele la contestațiile deciziilor. De asemenea, efectele asupra coeziunii sociale și asupra percepției Suediei ca o societate deschisă și tolerantă vor fi monitorizate îndeaproape. Organizațiile pentru drepturile omului și-au anunțat deja intenția de a continua demersurile legale și de advocacy, în timp ce guvernul va trebui să demonstreze că noile reglementări nu vor genera abuzuri și nu vor afecta drepturile fundamentale ale omului, așa cum s-a întâmplat în cazul similar din Marea Britanie.
Dezbaterea privind echilibrul dintre controlul imigrației și respectarea drepturilor individuale este departe de a se fi încheiat în Suedia.