Unanimitate pentru reunificarea familiei Samson
Senatul României a adoptat luni, 15 iunie 2026, cu 94 de voturi „pentru”, o declarație oficială prin care solicită autorităților suedeze reanalizarea urgentă a deciziilor privind interzicerea contactului direct dintre minorele Sara și Tiana Samson și părinții lor biologici, Daniel și Bianca Samson. Documentul cere, de asemenea, repatrierea celor două fete în România, în scopul reunificării familiale, argumentând că acestea sunt „reținute abuziv” de serviciile sociale suedeze, împotriva voinței statului român și a dorinței exprimate public de minore. „Așteptăm ca Suedia să arate, măcar de această dată, respectul cuvenit statului român și drepturilor sale asupra propriilor cetățeni și să decidă repatrierea rapidă în România a Sarei și Tianei Samson”, a declarat senatorul PSD Titus Corlățean, unul dintre inițiatorii și susținătorii vocali ai demersului, citat de surse parlamentare.
Declarația adoptată invocă prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului și ale altor documente juridice internaționale, exprimând „preocuparea profundă” a Senatului față de cazul familiei Samson, aflată de peste trei ani în sistemul suedez de protecție a copilului. La dezbaterea și votul din Senat au asistat Daniel și Bianca Samson, părinții Sarei și Tianei, dar și Marius și Ruth Bodnariu, familia de români din Norvegia care, în 2015-2016, a trecut printr-un caz similar, marcând o prezență simbolică puternică, potrivit HotNews.ro. Cazul Bodnariu, care a generat proteste ample în diaspora și România, a devenit ulterior una dintre sursele de inspirație pentru filmul „Fjord” al lui Cristian Mungiu, premiat la Cannes în 2026, care explorează conflictul dintre stat, familie și credință.
Senatul României solicită ferm autorităților suedeze de protecție a copilului să reanalizeze deciziile luate, în spiritul respectului față de cetățenii unui alt stat membru al Uniunii Europene, față de tradițiile, cultura și religia lor. Documentul recomandă adoptarea unei abordări „integrate, coordonate și multidisciplinare” pentru protejarea minorilor, subliniind că Sara și Tiana și-au exprimat în mod repetat dorința de a reveni în familia lor din România. Această dorință este confirmată de acțiunile disperate ale minorelor, care în 2025 și 2026 au fugit de sub supravegherea autorităților suedeze, încercând să ajungă la părinții lor, conform Digi24.
O critică majoră adusă de Senat este lipsa unei comunicări și coordonări eficiente din partea autorităților suedeze în relația cu cele române. Declarația regretă lipsa unor răspunsuri oficiale din partea serviciilor sociale din Suedia la solicitările transmise, în mod repetat, de autoritățile române competente în ultimul an. Având în vedere diferențele dintre sistemele de protecție a copilului din România și Suedia, Senatul solicită ca și experți români să poată evalua situația celor două minore. Această cerere subliniază importanța asigurării interesului superior al copilului, ale cărui drepturi „nu sunt negociabile”, și necesitatea permiterii unor evaluări independente privind starea fizică și psihică a fetelor, precum și privind dorințele exprimate de acestea.
Pe lângă aceste solicitări, Senatul cere autorităților suedeze să deschidă o anchetă penală și administrativă independentă cu privire la presupusele abuzuri reclamate împotriva agenților serviciilor sociale care gestionează cazul Samson. Totodată, instituția legislativă invită Președinția României să se implice direct în demersurile de reunificare a familiei Samson, având în vedere atât situația individuală dramatică a acestor cetățeni români, cât și problematica mult mai extinsă a abuzurilor semnalate împotriva a sute de familii de români care trăiesc în străinătate. Un alt aspect punctual menționat este cererea ca autoritățile suedeze să îi permită „imediat” Sarei Samson să dețină o carte de identitate românească.
Daniel și Bianca Samson încearcă din decembrie 2022 să își recupereze cele două fiice, preluate de serviciile sociale suedeze în urma unor suspiciuni de violență în familie, acuzații pe care părinții le-au negat constant, susținând că nu s-au confirmat. Cazul a depășit de mult dimensiunea unei dispute administrative sau judiciare locale, devenind un simbol al modului în care sistemele nordice de protecție a copilului pot fi percepute ca derapând, interpretând „interesul superior al copilului” împotriva familiei biologice, a identității culturale și a drepturilor parentale. Senatorul Titus Corlățean a acuzat anterior că unele sisteme din nordul Europei au ajuns să consacre un fel de „drept de proprietate al statului” asupra copiilor, în detrimentul părinților.
În contextul mai larg al protecției copiilor români în străinătate, Senatul a solicitat instituțiilor guvernamentale competente să elaboreze un calendar și un proiect de hotărâre de Guvern pentru înființarea unei structuri dedicate gestionării cazurilor similare. Potrivit unor date internaționale citate în declarația Senatului, între 180.000 și 250.000 de copii ar fi fost afectați în ultimii ani de separarea de părinți, fenomen descris drept „alienare parentală”, cu efecte grave pe termen lung asupra sănătății mintale și comportamentului acestora. Această statistică subliniază urgența și amploarea problemei, depășind cazul individual al familiei Samson.
Senatul reafirmă dreptul legitim al României, în conformitate cu normele de Drept Internațional și cele de natură Constituțională, de a obține repatrierea propriilor cetățeni, respectiv minorele Sara și Tiana Samson, și solicită Regatului Suediei să asigure respectarea imediată a acestui drept legitim și a normelor internaționale pertinente. Deși adoptă o poziție fermă, Senatul a subliniat că dorește continuarea relațiilor de colaborare și parteneriat dintre România și Suedia, susținând importanța dialogului bilateral și parlamentar dintre cele două state. Votul unanim, cu 91 de voturi „pentru” (conform HotNews.ro) sau 94 de voturi „pentru” (conform Digi24), din toate grupurile politice – PSD, AUR, UDMR, PACE, PNL, USR și senatorii neafiliați – transmite un semnal politic puternic și rar, dincolo de granițele partidelor, arătând o solidaritate națională în acest caz.
De ce contează
Cazul Samson și implicarea Senatului României sunt cruciale pentru că ridică la nivel diplomatic și parlamentar o problemă recurentă a familiilor românești din diaspora, confruntate cu sisteme de protecție a copilului din alte state. Această declarație oficială nu este doar un act simbolic; ea pune presiune politică directă asupra Suediei, obligând-o să reevalueze deciziile luate în cazul Sarei și Tianei. Prin solicitarea repatrierii și a unei anchete independente, România își reafirmă suveranitatea asupra cetățenilor săi și încearcă să stabilească un precedent pentru protejarea drepturilor parentale și culturale ale românilor din străinătate, oferind speranță pentru sute de alte familii aflate în situații similare.
Concluzie
Următorul pas în acest caz va fi transmiterea oficială a declarației Senatului către autoritățile suedeze, inclusiv Parlamentul și Guvernul Suediei, precum și către instituțiile europene relevante. Rămâne de văzut cum vor reacționa oficialii suedezi la această presiune diplomatică fără precedent din partea României. Implicarea Președinției României, așa cum a solicitat Senatul, ar putea amplifica și mai mult demersurile. De asemenea, este așteptată elaborarea de către Guvernul României a unei structuri dedicate gestionării cazurilor similare, ceea ce ar indica o abordare strategică pe termen lung. Succesul în reunificarea familiei Samson ar putea servi drept model pentru alte situații de „alienare parentală” și ar consolida capacitatea României de a-și apăra cetățenii în context internațional, marcând un moment definitoriu pentru protecția drepturilor copilului și familiei în diaspora.
Întrebarea centrală rămâne dacă Suedia va alege să prioritizeze dialogul și respectul reciproc, sau va menține deciziile contestate.