Creșterea cazurilor în România
Demența: semne reprezintă subiectul principal al acestui articol. Demența afectează tot mai mulți români, iar primele semne sunt adesea ignorate sau confundate cu simple probleme de memorie. Potrivit Dr. Clara Marion Resit, medic primar neurolog la MedLife, demența nu este o simplă uitare, ci o boală gravă, progresivă, care alterează funcția cognitivă. "Este o afecțiune a creierului care alterează funcția cognitivă (inteligența, memoria) în mod persistent, cu evoluție spre invaliditate și moarte", a declarat dr. Resit. Această realitate este susținută și de raportul publicat în The Lancet Commission on Dementia Prevention care arată că demența este una dintre principalele cauze de dizabilitate la vârstnici.
Incidența bolii crește odată cu vârsta, iar statisticile arată o tendință alarmantă. Dr. Resit menționează că, în rândul populației de peste 65 de ani din România, frecvența demenței este de 10-12%, iar la cei peste 80 de ani aceasta ajunge la 25%. "În fiecare lună am cel puțin un pacient nou cu demență, așa încât pot spune că în fiecare an sunt circa 12-15 pacienți noi", a spus medicul. Aceasta este în concordanță cu datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care arată că în 2021, la nivel mondial, 57 de milioane de oameni sufereau de demență, iar acest număr crește cu aproape 10 milioane de cazuri noi anual.
Debutul bolii este adesea subtil și simptomele sunt frecvent trecute cu vederea. "Pacienții își dau seama că nu se mai descurcă să rezolve situații un pic mai complicate pe care le gestionau ușor înainte", explică dr. Resit. Aceste „gafe” pot include uitarea detaliilor recente sau confuzii în activitățile zilnice, iar pacienții vin adesea la medic doar după ce familiile devin îngrijorate de aceste simptome. Studiile publicate în Alzheimer’s & Dementia indică faptul că afectarea memoriei recente și a funcțiilor executive sunt printre primele semne ale bolii.
Factori de risc precum genetica joacă un rol semnificativ în apariția demenței. Dr. Resit atrage atenția asupra importanței testării genetice în rândul pacienților tineri și al celor cu istoric familial de demență. Analiza proteicelor serice și din lichidul cerebrospinal poate oferi informații valoroase pentru diagnosticare. Deși o analiză negativă poate aduce liniște, un rezultat pozitiv aduce adesea anxietate, datorită costurilor ridicate ale testărilor, care nu sunt decontate.
În ceea ce privește prevenția, dr. Resit recomandă adoptarea unui stil de viață ordonat și tratarea factorilor de risc vascular. Studiul FINGER trial a demonstrat că intervențiile asupra stilului de viață pot încetini declinul cognitiv, însă, din păcate, mulți pacienți ajung la medic când boala este deja avansată. Aceasta subliniază necesitatea sensibilizării publicului cu privire la importanța recunoașterii timpurii a simptomelor.
Demența nu afectează doar pacientul, ci și familia acestuia. "Formele medii și severe sunt o povară psiho-fizică pentru aparținători. Circa 30% dintre cei care îngrijesc acești pacienți se pot îmbolnăvi grav", avertizează dr. Resit. Aceasta subliniază impactul pe care demența îl are asupra întregului sistem familial. Recunoașterea timpurie a simptomelor și intervenția rapidă pot însemna ani în plus de autonomie și calitate a vieții pentru pacient și îngrijitorii săi.
În concluzie, demența reprezintă o problemă de sănătate publică tot mai acută în România, iar conștientizarea timpurie a simptomelor și accesul la tratamente adecvate sunt esențiale. Dr. Resit subliniază că, în ciuda progreselor în cercetare, prevenția și intervenția timpurie rămân cele mai eficiente metode de a combate această boală devastatoare. Timpul, în cazul demenței, devine cea mai importantă resursă, iar fiecare zi contează în lupta împotriva acestei afecțiuni.
Surse: The Lancet, OMS, Alzheimer’s & Dementia, The Lancet Commission