Raport detaliat transmis Comisiei Europene
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a trimis Comisiei Europene un raport amplu în care acuză Guvernul Bolojan și lideri ai USR că ar fi încălcat independența judecătorilor români. Documentul, redactat în limba engleză, a fost adresat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarului irlandez pentru democrație, Justiție și stat de drept, Michael McGrath, de către președintele CSM, Liviu Odagiu, marți, 16 iunie 2026.
Demersul CSM are la bază Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1348 din 9 iunie 2026, care ar fi constatat încălcarea independenței judecătorilor și existența unui risc asupra statului de drept. Potrivit Digi24, scrisoarea de înaintare către Comisia Europeană este disponibilă public. În adresa sa, CSM susține că hotărârea demonstrează modul în care statul de drept din România a fost pus sub semnul întrebării în ultimul an printr-o „campanie susținută care urmărește degradarea acestuia, prin presiuni exercitate simultan asupra puterii judecătorești pe mai multe planuri”.
Raportul CSM nu se bazează pe afirmații generale, ci prezintă o succesiune cronologică de fapte publice concrete și verificabile. Fiecare afirmație este însoțită de un hyperlink direct către declarația publică, documentul oficial, hotărârea judecătorească, comunicarea instituțională, materialul de presă sau sursa statistică originală, oferind Comisiei Europene mijloacele necesare pentru a verifica direct faptele și caracterul lor cumulativ.
Magistrații afirmă că, începând cu iulie 2025, de la începutul mandatului noilor autorități guvernamentale, un obiectiv declarat ar fi fost „slăbirea, până la eliminarea efectivă, a autonomiei financiare și a independenței puterii judecătorești”. Acest obiectiv ar fi fost urmărit prin măsuri care afectează remunerația și pensiile judecătorilor, finanțarea instanțelor, asigurarea personalului, recrutarea și capacitatea instituțională a puterii judecătorești de a gestiona resursele necesare exercitării funcției sale constituționale.
Pentru a obține sprijin public pentru această intervenție structurală, actori politici, instituții mass-media afiliate și organizații ale societății civile cu abordare similară ar fi desfășurat, timp de aproximativ un an, o campanie susținută și coordonată, menită să discrediteze puterea judecătorească. Campania s-a concentrat inițial asupra unor pretinse privilegii financiare și a fost ulterior extinsă pentru a include acuzații de corupție sistemică generalizată și abuz, delegitimarea publică, atacuri împotriva unor judecători și conducători de instituții, încercări de modificare a guvernanței și a structurilor reprezentative ale puterii judecătorești, precum și propuneri privind proceduri excepționale de vetting sau implicarea externă în cariera judecătorilor.
De asemenea, au fost invocate măsuri legislative și administrative care afectează inamovibilitatea, remunerația, pensiile, recrutarea, personalul, resursele și autonomia financiară, toate convergând într-o direcție comună. Conform documentului, aceste intervenții ar fi fost realizate fără consultare reală și ar fi afectat inamovibilitatea și independența judecătorilor, un aspect cheie al statutului magistraților, garantat de Constituția României la articolul 124, alineatul (3).
CSM subliniază că, analizate separat, măsurile individuale și campaniile mediatice au depășit adesea linia roșie a loialității constituționale și au mers dincolo de dezbaterea politică obișnuită. Însă, analizate împreună, în succesiunea, intensitatea și direcția lor comună, acestea relevă un risc sistemic. Efectul lor cumulativ este de natură să producă un efect de inhibare asupra judecătorilor, să erodeze încrederea publicului în instanțe, să slăbească Consiliul Superior al Magistraturii în rolul său de mecanism constituțional de protecție între puterea judecătorească și puterile politice, să diminueze independența financiară și operațională a puterii judecătorești și să-i remodeleze arhitectura instituțională sub influență politică.
Un element central al demersului CSM, menționat de HotNews, este rezultatul adunărilor generale ale judecătorilor din 239 de instanțe din țară, desfășurate în aceeași perioadă. La aceste adunări au participat peste 3.500 de magistrați, reprezentând aproximativ 98,6% dintre cei prezenți, care au adoptat hotărâri prin care se „denunță degradarea continuă a statului de drept” și existența unei încercări de subordonare a justiției. Aceștia au invocat campanii de presă de dezinformare, modificări legislative privind statutul magistraților și lipsa consultării sistemului judiciar în reformele propuse.
În plan juridic, CSM invocă tratatele Uniunii Europene, respectiv articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) privind statul de drept, articolul 19 privind protecția jurisdicțională efectivă și articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Instituția susține că independența instanțelor naționale este esențială pentru aplicarea dreptului european și funcționarea sistemului de justiție al Uniunii, conform principiilor stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în jurisprudența sa constantă privind statul de drept și independența judiciară.
CSM subliniază că prezenta scrisoare este formulată în apărarea dreptului cetățenilor de a beneficia de instanțe independente, în cadrul sistemului de drept al Uniunii Europene, precum și a echilibrului constituțional, inclusiv a garanțiilor instituționale și financiare fără de care guvernarea democratică nu poate funcționa. Secția pentru judecători a CSM rămâne la dispoziția Comisiei pentru a furniza documentația care stă la baza Hotărârii, materialele statistice și orice clarificări suplimentare necesare.
**De ce contează** Acest demers al CSM are implicații semnificative pentru funcționarea statului de drept în România și pentru relația țării cu Uniunea Europeană. O eventuală confirmare a acuzațiilor de încălcare a independenței justiției de către instituțiile europene ar putea duce la declanșarea unor proceduri de infringement sau la suspendarea unor fonduri europene, similar situațiilor întâlnite în Polonia sau Ungaria. De asemenea, erodarea încrederii publice în justiție, așa cum este semnalată de CSM, afectează direct capacitatea cetățenilor de a-și exercita drepturile și de a beneficia de un proces echitabil, subminând fundamentul democratic al societății românești.
În concluzie, transmiterea acestui raport către Comisia Europeană marchează un moment critic pentru justiția din România. Rămâne de văzut care va fi reacția Comisiei Europene și dacă va iniția o investigație aprofundată. CSM, în calitate de garant al independenței justiției conform articolului 133, alineatul (1) din Constituție, a acționat pentru a semnala ceea ce consideră a fi un risc sistemic. Această situație deschide o dezbatere amplă despre limitele reformei judiciare și necesitatea de a proteja magistrații de presiunile politice, menținând, în același timp, responsabilitatea democratică.
Viitoarele evoluții vor depinde de dialogul dintre autoritățile române și instituțiile europene, precum și de fermitatea cu care Comisia Europeană va aplica principiile statului de drept.