Locuințele și pensiile influențează siguranța financiară a seniorilor
Diferențele de avere netă între europenii vârstnici sunt colosale, o analiză recentă a Sondajului privind Finanțele și Consumul Gospodăriilor (HFCS) al Băncii Centrale Europene (BCE) scoțând la iveală disparități de peste 30 de ori între statele membre. Potrivit datelor publicate de euronews.com, gospodăriile cu persoane cu vârste între 65 și 74 de ani din Luxemburg se mândresc cu o avere netă mediană de 1,22 milioane de euro, în timp ce în Letonia, cifra abia atinge 36.300 de euro. „Aceste diferențe între țări ne amintesc că averea nu este doar rezultatul comportamentului individual de economisire. Ea reflectă interacțiunea pe termen lung dintre piețele imobiliare, statele sociale, sistemele de pensii, instituțiile de credit, transferurile familiale și modul istoric în care oamenii au avut acces la proprietate,” a declarat profesorul Fabian Pfeffer de la Universitatea Ludwig Maximilian din München.
Această analiză subliniază modul în care proprietățile imobiliare, sistemele de pensii și sprijinul familial joacă un rol crucial în asigurarea securității financiare la bătrânețe, dincolo de veniturile obținute din pensii. Pentru zona euro, averea netă mediană a gospodăriilor din categoria de vârstă 65-74 de ani este de 185.300 de euro. Cifrele, exprimate în euro pentru o comparație facilă în cele 22 de țări europene analizate, ilustrează o realitate economică fragmentată.
Luxemburgul, cu o avere mediană de 1.219.500 de euro, domină clasamentul, fiind urmat la mare distanță de Malta, cu 310.000 de euro. Dacă excludem aceste două state, care au și cele mai mici populații din Uniunea Europeană, cele mai bogate gospodării de pensionari se regăsesc în Belgia (296.300 euro) și Irlanda (267.300 euro). Franța și Germania, economii majore ale UE, înregistrează valori de 227.000 euro, respectiv 229.900 euro, depășind semnificativ Italia, unde averea netă mediană este de doar 168.000 euro. Austria (188.500 euro) se situează ușor peste media zonei euro, în timp ce Finlanda (176.100 euro) este puțin sub aceasta.
Un caz aparte este Olanda, care, deși are unul dintre cele mai bine cotate sisteme de pensii din lume, înregistrează o avere mediană de doar 134.400 de euro pentru gospodăriile persoanelor de peste 65 de ani. Această situație demonstrează că un sistem de pensii robust nu se traduce întotdeauna printr-o avere privată substanțială. Sub media europeană se mai situează Portugalia (128.500 euro), Spania (108.300 euro), Slovenia (103.000 euro) și Slovacia (99.000 euro).
La coada clasamentului, pe lângă Letonia, se află Estonia (57.100 euro), Grecia (76.800 euro), Lituania (85.600 euro), Croația (95.000 euro) și Cipru (96.500 euro), toate cu o avere netă mediană sub 100.000 de euro pentru gospodăriile cu persoane între 65 și 74 de ani. Este important de menționat că aceste date nu includ valoarea actuală a drepturilor la pensiile publice sau ocupaționale, aspect subliniat de profesorul Pfeffer. Un sistem public de pensii generos poate reduce necesitatea acumulării de active private semnificative pentru perioada pensionării, o avere privată mai mică putând reflecta, în anumite cazuri, un stat social mai puternic.
Pentru gospodăriile cu persoane de peste 75 de ani din zona euro, averea netă mediană scade la 144.400 de euro, cu 40.900 de euro (22%) mai puțin decât în cazul grupului de vârstă 65-74 de ani. Această tendință este observată în aproape toate țările analizate, cu excepția Luxemburgului și Belgiei. În Austria, averea este cu 51% mai mică la cei de peste 75 de ani, iar în Germania cu 44% mai redusă. În Franța, diferența este de doar 14%.
Raportul HFCS al BCE menționează că diferențele de venituri, structura gospodăriilor, gradul de deținere a locuințelor, nivelul îndatorării pentru cumpărarea de proprietăți și prețurile imobiliare sunt factori cheie care explică variațiile de avere netă între țări. Profesorul Pfeffer explică că, pentru multe gospodării, locuința reprezintă cel mai important activ. „Acolo unde persoanele în vârstă au avut acces larg la proprietate și au beneficiat de creșterea valorii imobiliare, averea netă mediană tinde să fie mult mai ridicată,” a explicat el. În contrast, în țări precum Germania și Austria, unde închirierea locuințelor este mai răspândită, averea privată poate părea mai redusă, chiar dacă vârstnicii sunt protejați prin alte mecanisme sociale.
Această situație nu implică automat că persoanele în vârstă care stau cu chirie sunt sărace, ci mai degrabă că o parte mai mică din siguranța lor economică este reflectată în bilanțurile averii private. Toby Whelton, cercetător principal la Fundația Intergenerațională, a adăugat că rolul averii familiale devine tot mai important. Pe măsură ce accesul la locuințe și la acumularea de active prin veniturile din muncă devine mai dificil, sprijinul financiar din partea părinților și bunicilor poate influența semnificativ capacitatea tinerilor de a acumula avere. Această tendință ridică probleme legate de egalitatea de șanse, unde rezultatele economice sunt din ce în ce mai mult influențate de mediul familial și mai puțin de efortul individual.
Averea netă, conform definiției utilizate în sondaj, reprezintă diferența dintre totalul activelor și totalul datoriilor unei gospodării. Activele includ active reale (locuința principală, alte proprietăți imobiliare, vehicule, obiecte de valoare, afaceri independente) și active financiare (depozite bancare, conturi de economii, fonduri mutuale, obligațiuni, acțiuni, planuri de pensii private, polițe de asigurare de viață). Datoriile cuprind credite ipotecare și împrumuturi non-ipotecare, inclusiv credite de consum și datorii pe cardurile de credit.
De ce contează Aceste date sunt esențiale pentru înțelegerea disparităților economice la nivel european și pentru elaborarea de politici sociale și economice adecvate. Ele evidențiază nu doar bunăstarea individuală la pensie, ci și modul în care structura socială, sistemele de proprietate și politicile de pensii influențează siguranța financiară a cetățenilor. Pentru România, deși nu este inclusă în acest studiu, tendințele generale pot oferi o perspectivă asupra provocărilor legate de asigurarea unei vieți decente la bătrânețe, în contextul unor sisteme de pensii sub presiune și al unei piețe imobiliare în continuă schimbare. Recunoașterea rolului averii familiale subliniază, de asemenea, importanța transferurilor intergeneraționale în construirea capitalului individual și social.
În concluzie, analiza BCE arată că bunăstarea la pensie este un mozaic complex de factori, de la politici naționale la dinamica piețelor imobiliare și la sprijinul familial. Pe termen lung, guvernele europene se confruntă cu provocarea de a asigura o securitate financiară echitabilă pentru toți cetățenii vârstnici, în contextul îmbătrânirii populației și al presiunilor asupra sistemelor de pensii. Deschiderea unor dezbateri publice privind rolul statului social versus acumularea averii private este vitală.
Rămâne de văzut cum vor evolua politicile pentru a reduce aceste decalaje uriașe și pentru a asigura o bătrânețe demnă pentru toți, indiferent de țara în care locuiesc sau de istoricul familial de proprietate.