Cetățean român, implicat în acte de sabotaj la Londra
Un cetățean ucrainean și unul român, ambii născuți în Ucraina, au fost găsiți vinovați în Marea Britanie pentru atacuri prin incendiere asupra unor proprietăți asociate prim-ministrului britanic, Keir Starmer. Roman Lavrinovici, 22 de ani, și Stanislav Carpiuc, 27 de ani, au fost condamnați de tribunalul Old Bailey din Londra pentru conspirație în vederea comiterii de incendieri, potrivit procurorilor britanici, citați de Financial Times și BBC. Incidentele, petrecute în mai 2025, ar fi fost coordonate de un personaj misterios, cunoscut pe Telegram sub numele de „El Money”, care ar avea legături cu statul rus.
Investigațiile jurnalistice, realizate de Financial Times și BBC Panorama, sugerează că „El Money” este de fapt Evgheni Liukșin, un diplomat rus în vârstă de 23 de ani și fiul unui înalt oficial rus, apropiat de cercurile de putere de la Kremlin. Acesta ar fi fost antrenat în războiul informațional de spioni și propagandiști, conform BBC. Procurorii britanici nu au identificat inițial cine se afla în spatele contului „El Money”, dar investigația Financial Times, bazată pe mesaje Telegram, portofele de criptomonede și probe judiciare, a stabilit că personajul se află în Rusia și are legături strânse cu grupul de hackeri pro-Kremlin NoName057(16), descris de SUA ca un proiect susținut de statul rus.
Detalii din ancheta BBC arată că Liukșin ar fi trimis mesaje lui Lavrinovici, precum: „Uite, ai atacat casa unei persoane de rang foarte înalt din Marea Britanie. Îți voi trimite bani, trebuie să părăsești orașul”, cu ore înainte de arestarea acestuia. Atacurile din mai 2025 au vizat o casă din nordul Londrei, o altă proprietate unde Starmer locuise anterior și un automobil Toyota care îi aparținuse. Lavrinovici a fost găsit vinovat de două capete de acuzare de incendiere din imprudență, dar achitat de acuzațiile de incendiere cu intenția de a pune în pericol vieți. Pronunțarea sentințelor este programată pentru vineri, 19 iunie 2026.
Această campanie de sabotaj se înscrie într-un context mai larg de operațiuni hibride rusești în Europa. Potrivit BBC, actori ruși au coordonat de la distanță campania prin rețele sociale și Telegram, folosind grupuri false de extremă dreapta și musulmane pentru a organiza acte de vandalism și a stârni diviziuni. Mesaje postate de „EL” (Evgheni Liukșin) pe diverse canale Telegram promovau propaganda rusească, glorificându-l pe Putin și criticând poporul ucrainean, cu afirmații precum: „Este evident că Putin este liderul rasei albe”. Liukșin oferea 1.000 de dolari și promisiunea cetățeniei ruse drept recompensă pentru incendiere, folosind mesaje de recrutare pentru „zugravi pentru graffiti” în Londra și instigând la atacuri asupra centrelor de recrutare din Ucraina.
Investigația Financial Times subliniază că NoName și alte grupuri de hackeri ruși au încercat să recruteze online intermediari pentru a promova interesele Kremlinului, amplificând tensiunile sociale în Europa și propagând mesaje de extremă dreapta și anti-imigrație. Aceeași persoană care a coordonat atacurile asupra proprietăților lui Starmer ar fi recrutat și alte persoane pentru a vandaliza moschei cu mesaje anti-islamice, potrivit BBC. Această tactică de recrutare online și de utilizare a criptomonedelor pentru plăți a fost semnalată și de serviciile de informații britanice. Directorul MI5, Ken McCallum, a avertizat anterior că serviciile secrete ruse recrutează tot mai frecvent executanți prin intermediul rețelelor sociale și al aplicațiilor de mesagerie criptată, oferind plăți în criptomonede pentru desfășurarea unor astfel de acțiuni, o tendință observată de mai mulți ani în cadrul operațiunilor de influență rusești.
Deși procurorul Duncan Atkinson a declarat că nu le revine juraților să decidă motivația din spatele lui „El Money”, iar Helen Flanagan, șefa poliției antiteroriste din Londra, a afirmat că nu există dovezi că Rusia s-ar afla în spatele atacurilor sau că inculpații știau pe cine vizau, alte surse contrazic aceste afirmații. Flanagan a adăugat că intenția instigatorului online era clară: să provoace teamă și dezordine în Marea Britanie. Pe de altă parte, surse citate de The Telegraph, familiare cu ancheta, consideră că persoanele care au comandat atacurile s-ar putea afla în Rusia. Ambasada Rusiei la Londra a respins categoric acuzațiile privind o eventuală implicare, declarând că nu are nicio legătură cu faptele descrise în anchetă. Această divergență de opinii subliniază complexitatea și sensibilitatea investigațiilor privind operațiunile de influență străină.
Contextul geopolitic este crucial: Marea Britanie este unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei în conflictul cu Rusia. Avocații implicați în proces au invocat ipoteza unei motivații rusești, sugerând că atacurile ar fi putut reprezenta o tentativă de intimidare a conducerii britanice sau o acțiune menită să atragă atenția asupra intereselor Moscovei. Serviciile de informații britanice au avertizat în repetate rânduri asupra intensificării operațiunilor hibride rusești pe continentul european, care includ dezinformare, atacuri cibernetice și acte de sabotaj, menite să submineze stabilitatea și coeziunea socială.
De ce contează Acest caz subliniază vulnerabilitatea societăților democratice în fața operațiunilor de influență străină, în special cele orchestrate de state. Implicarea unui cetățean român, chiar dacă născut în Ucraina, evidențiază modul în care rețelele de recrutare pot transcende granițele naționale și pot exploata persoane vulnerabile pentru a destabiliza state europene. Descoperirea legăturilor cu un diplomat rus și cu grupuri de hackeri pro-Kremlin arată sofisticarea tacticii rusești de a amplifica tensiuni sociale, de a răspândi dezinformare și de a provoca acte de sabotaj, având consecințe directe asupra securității naționale și a încrederii publice în instituții.
Următorul pas în acest caz este pronunțarea sentințelor pentru Roman Lavrinovici și Stanislav Carpiuc, programată pentru vineri. Rămâne de văzut dacă anchetele vor progresa pentru a demonstra o legătură directă și irefutabilă cu Kremlinul, dincolo de conexiunile sugerate de investigațiile jurnalistice. Autoritățile britanice și europene sunt sub presiune să intensifice eforturile de contracarare a operațiunilor hibride rusești, care continuă să reprezinte o amenințare semnificativă.
Întrebarea centrală rămâne: în ce măsură aceste incidente izolate fac parte dintr-o strategie coordonată la nivel de stat și cum pot fi prevenite astfel de atacuri pe viitor, având în vedere rețelele complexe și anonimitatea oferită de platformele online?