Cea mai rapidă din UE, decalaj persistent
Veniturile reale ale românilor au înregistrat cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană în ultimii 15 ani, avansând cu 160% în perioada 2010-2025. Această evoluție spectaculoasă este relevată de o analiză a Monitorului Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, care subliniază totodată că, în ciuda acestui avans, România rămâne semnificativ sub media europeană și se confruntă cu inegalități de venit relativ ridicate. „România a înregistrat o recuperare economică accelerată, însă provocările legate de convergența reală și distribuția echitabilă a veniturilor persistă”, a declarat un analist economic, subliniind complexitatea fenomenului.
Potrivit datelor Eurostat, prelucrate de Monitorul Social, în intervalul 2010-2025, valoarea mediană a veniturilor reale ale europenilor a crescut, în medie, cu 25%. Prin comparație, România a consemnat cea mai accelerată evoluție, cu un avans de 160%. Este important de menționat că venitul median, diferit de salariul median, include multiple surse de venit, precum salarii, pensii, alocații și alte transferuri sociale, oferind o imagine mai completă asupra bunăstării financiare a gospodăriilor.
În România, venitul median net anual a urcat de la 2.448 euro în 2016, un nivel de 6,5 ori mai mic decât media Uniunii Europene, la 8.187 euro în 2025, echivalentul a aproximativ 3.500 de lei pe lună. Deși decalajul față de media europeană s-a redus considerabil, veniturile românilor rămân de 2,8 ori mai mici decât media UE. Această creștere a avut loc într-un context de inflație cumulată de 65% în România pe parcursul aceleiași perioade, un factor care a erodat parțial puterea de cumpărare.
Analiza Monitorului Social indică și o ușoară reducere a diferențelor dintre veniturile mici și cele mari. Astfel, pragul maxim al celor mai mici 20% dintre venituri (prima cvintilă) a ajuns în 2025 la 5.046 euro pe an, adică circa 2.100 lei pe lună, o creștere de patru ori față de nivelul din 2016. Simultan, pragul minim al celor mai mari 20% dintre venituri (a cincea cvintilă) a crescut de aproape trei ori, atingând 11.894 euro anual, echivalentul a aproximativ 5.000 lei pe lună. Ca urmare, raportul dintre veniturile mari și cele mici s-a redus de la 3,2 la 1 în 2016 la 2,4 la 1 în 2025. Cu toate acestea, nivelul inegalității rămâne peste media Uniunii Europene, unde raportul este de 2,2 la 1, conform datelor Eurostat din 2024.
Un aspect pozitiv semnalat de raport este reducerea decalajului dintre veniturile din marile orașe și cele din mediul rural, tendință observată începând cu anul 2022. În 2025, venitul median anual în orașele mari a fost de 10.032 euro, aproximativ 4.200 lei pe lună, în timp ce în mediul rural s-a situat la 6.543 euro pe an, adică circa 2.750 lei pe lună. Această diferență s-a redus la un raport de 1,5 la 1, de la 2 la 1 în 2021. Această tendință poate fi atribuită, parțial, dezvoltării infrastructurii și creșterii oportunităților economice în zonele rurale, precum și politicilor de sprijin pentru agricultură și antreprenoriat local, implementate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în ultimii ani.
De ce contează
Aceste date sunt esențiale pentru înțelegerea direcției economice a României și pentru elaborarea de politici publice eficiente. Creșterea rapidă a veniturilor indică o convergență economică, dar persistența decalajului față de UE și a inegalităților interne subliniază necesitatea unor reforme structurale. O reducere a inegalităților ar putea stimula consumul intern, ar crește coeziunea socială și ar diminua presiunea migrației forței de muncă. Pentru cetățeni, înseamnă o îmbunătățire a standardului de viață, dar și conștientizarea că mai este mult de recuperat față de partenerii europeni.
În perspectivă, provocarea principală pentru România va fi menținerea ritmului de creștere a veniturilor reale, concomitent cu o reducere mai accentuată a inegalităților. Experții economici, precum cei de la Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”, sugerează că investițiile în educație, sănătate și infrastructură rămân critice. De asemenea, o mai bună absorbție a fondurilor europene și reforme fiscale orientate către echitate ar putea accelera convergența și ar asigura o distribuție mai justă a prosperității.
Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, a anunțat deja un plan de reformă fiscală pentru 2026, menit să optimizeze colectarea și să stimuleze investițiile, cu accent pe reducerea evaziunii fiscale și pe sprijinirea mediului de afaceri local.