Studiu ASE: Impact negativ asupra PIB și locurilor de muncă
Expansiunea accelerată a platformelor internaționale de comerț electronic din afara Uniunii Europene poate genera pierderi economice semnificative pentru România, dacă nu este însoțită de măsuri care să asigure un cadru concurențial echitabil. Un studiu recent realizat de Academia de Studii Economice (ASE) din București, citat de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO), estimează că aceste pierderi ar putea ajunge la 1,78 miliarde lei din PIB și ar putea afecta peste 4.600 de locuri de muncă până în 2026.
Potrivit analizei, vânzările companiilor din afara UE către România au atins cel puțin 4,4 miliarde lei în 2025, calcul bazat strict pe încasările de TVA prin sistemul IOSS (Import One-Stop Shop). Această cifră reprezintă un prag minim, deoarece nu include toate formele de vânzare și import utilizate de platformele extracomunitare. Pentru anul 2026, datele culese de ARMO indică o creștere cu 20% a valorii comenzilor efectuate de români către comercianți din afara UE, o tendință care subliniază urgența adoptării unor măsuri corective.
Cristian Pelivan, directorul ARMO, a subliniat că „Studiul ASE confirmă ceea ce industria locală semnalează de mult timp: nu orice creștere a comerțului online înseamnă automat dezvoltare economică pentru România. Atunci când valoarea tranzacțiilor pleacă în afara Uniunii Europene, iar România rămâne cu presiunea asupra infrastructurii și concurența dezechilibrată, economia locală pierde. Nu cerem privilegii pentru companiile românești, ci reguli egale pentru toți cei care vând către consumatorii români.” Declarația evidențiază o preocupare majoră a sectorului local de e-commerce, care se simte dezavantajat de lipsa unui teren de joc echitabil.
Studiul detaliază că, spre deosebire de comerțul electronic local, valoarea tranzacțiilor generate de platformele non-UE nu se traduce în aceeași măsură în valoare adăugată la nivel local, în crearea de locuri de muncă, în plata de taxe în România sau în investiții în ecosistemul local de servicii. Produsele vândute prin aceste platforme sunt, de regulă, fabricate în afara Uniunii Europene și ajung direct la consumatorii români, fără a genera efecte economice multiplicatoare comparabile cu cele create de comercianții români și europeni.
Modelul local de comerț electronic are o capacitate semnificativ mai mare de a susține economia românească. Numai în 2024, comerțul electronic realizat de retailerii români susținea aproximativ 15.918 locuri de muncă directe, care se traduc în taxe și contribuții locale. În contrast, studiul estimează că, în scenariul de status quo pentru 2026, în care platformele non-UE continuă să crească fără măsuri corective, economia României poate pierde aproximativ 1,78 miliarde lei din impactul total al sectorului asupra PIB, iar aproximativ 4.630 de locuri de muncă pot fi pierdute. Această diferență subliniază contribuția esențială a comercianților locali la bunăstarea economică și socială a țării.
Cristian Pelivan a reiterat importanța respectării acelorași reguli pentru toți actorii pieței: „Comercianții români plătesc taxe, angajează oameni, investesc local și respectă reguli stricte privind siguranța produselor, protecția consumatorilor și responsabilitatea de mediu. Concurența este sănătoasă doar atunci când toți actorii joacă după aceleași reguli. În caz contrar, vorbim despre o distorsiune care afectează firmele locale, bugetul public și capacitatea României de a dezvolta o economie digitală competitivă.” Această perspectivă este în acord cu principiile pieței unice europene, care promovează concurența loială și standarde comune.
În acest context, ARMO atrage atenția asupra necesității unei analize atente a deciziilor legislative viitoare, prin prisma impactului economic real al platformelor non-UE asupra României. Un exemplu relevant este proiectul de lege L361/2026, care vizează abrogarea taxei logistice de 25 de lei pe colet, aplicată coletelor non-UE cu valoare declarată sub 150 de euro. ARMO consideră că eliminarea acestei taxe, de pe urma căreia s-au încasat la buget aproximativ 32 de milioane de euro de la companiile non-UE în primele trei luni ale anului, ar reduce capacitatea României de a limita dezechilibrele generate de importurile directe prin platforme extracomunitare. Această taxă, introdusă pentru a compensa parțial lipsa altor contribuții la economia locală, este văzută ca un mecanism crucial de echilibrare.
Autoritățile române au sarcina de a identifica modalități prin care legislația privind protecția consumatorului, precum și normele și standardele europene de siguranță a produselor, să fie impuse în mod egal tuturor comercianților care vând către consumatorii români, indiferent de originea lor geografică. Aceasta include nu doar companiile din România și UE, ci și pe cele din afara spațiului comunitar. O abordare similară a fost adoptată în alte state membre UE, unde guvernele au implementat măsuri pentru a asigura conformitatea produselor importate cu standardele locale, protejând astfel atât consumatorii, cât și mediul concurențial.
De ce contează Acest studiu este crucial pentru că subliniază o problemă sistemică ce afectează direct economia românească și capacitatea sa de a genera valoare adăugată. Pierderea estimată de 1,78 miliarde lei din PIB și cele peste 4.600 de locuri de muncă reprezintă un cost semnificativ, care se traduce în mai puține venituri la bugetul de stat, o presiune crescută asupra infrastructurii și o slăbire a competitivității firmelor locale. Asigurarea unui cadru concurențial echitabil este esențială pentru a proteja investițiile locale, a stimula inovația și a garanta că beneficiile creșterii comerțului online se materializează în bunăstarea economică a României, nu doar în profiturile unor entități externe.
Concluzie În lumina constatărilor studiului ASE, este imperativ ca autoritățile române să acționeze rapid și decisiv. Abrogarea taxei logistice de 25 de lei pe colet ar fi un pas în direcția greșită, consolidând un avantaj inechitabil pentru platformele non-UE. Este nevoie de o strategie coerentă care să includă nu doar menținerea taxelor existente, ci și dezvoltarea de noi mecanisme legislative și de control care să asigure aplicarea uniformă a standardelor de siguranță, protecție a consumatorilor și fiscale. Discuțiile viitoare din Parlamentul României pe marginea proiectului L361/2026 și a altor inițiative similare vor fi un test al angajamentului României față de o economie digitală echitabilă și sustenabilă.
Rămâne de văzut dacă apelurile ARMO și ale mediului de afaceri local vor fi ascultate și transformate în politici publice concrete.