Atacuri coordonate de o rețea pro-Kremlin pe Telegram
Un cetățean ucrainean și un cetățean român născut în Ucraina au fost găsiți vinovați luni, 15 iunie 2026, de un juriu al Tribunalului Old Bailey din Londra, pentru o serie de atacuri incendiare asupra unor proprietăți asociate premierului britanic, Keir Starmer. Roman Lavrinovici, în vârstă de 22 de ani, de naționalitate ucraineană, a fost condamnat pentru două capete de acuzare de incendiere din imprudență, care puteau pune în pericol vieți, fiind achitat de acuzațiile de incendiere cu intenția de a pune în pericol vieți. Alături de el, Stanislav Carpiuc, un român de 27 de ani născut în Ucraina, a fost găsit vinovat de conspirație în vederea comiterii de incendieri. Sentințele urmează să fie pronunțate vineri, 19 iunie 2026, conform SkyNews și Reuters.
Atacurile, desfășurate în mai 2025, au vizat un autoturism Toyota RAV4 care aparținuse anterior lui Sir Keir Starmer, incendiat în Kentish Town pe 8 mai 2025, un apartament din Islington unde premierul locuise în anii '90, atacat pe 11 mai 2025, și, cel mai grav, locuința familiei sale din circumscripția electorală pe care o reprezintă, incendiată pe 12 mai 2025. În momentul ultimului incident, în casă se aflau cumnata lui Starmer și fiica sa de nouă ani, care au fost trezite de fum și explozii, dar, din fericire, nicio persoană nu a fost rănită, așa cum a relatat Financial Times.
Procurorii au susținut că atacurile au fost „planificate și coordonate” prin aplicația Telegram de o persoană care folosea pseudonimul „El Money” și care vorbea în rusă și ucraineană. Acesta i-ar fi promis lui Lavrinovici 3.000 de lire sterline în criptomonede pentru execuția operațiunilor. Inițial, autoritățile, inclusiv Helen Flanagan, șefa poliției antiteroriste din Londra, au declarat că nu există dovezi directe care să lege atacurile de statul rus. „Nu am văzut nicio dovadă care să lege acest lucru de vreo misiune susținută de Rusia”, a afirmat Flanagan înainte de verdict, citată de HotNews.
Cu toate acestea, o investigație aprofundată realizată de Financial Times, bazată pe arhive Telegram, tranzacții cu criptomonede și discuții cu oficiali occidentali, a concluzionat că „El Money” opera din Rusia și avea legături strânse cu gruparea de hackeri pro-Kremlin NoName057(16). Această organizație fusese anterior descrisă de autoritățile americane ca fiind un proiect susținut de statul rus. Financial Times a identificat că aceeași rețea a coordonat și alte acte de vandalism în Marea Britanie, inclusiv asupra unor moschei, cu scopul de a alimenta tulburările sociale și politice, o tactică folosită de actori pro-ruși pentru a amplifica mesaje de extremă dreapta și anti-imigrație în Europa.
Procesul, care a durat șase săptămâni, a scos la iveală modul în care Lavrinovici a fost recrutat pe Telegram la sfârșitul anului 2024, căutând „slujbe ocazionale” la Londra. El a primit inițial sarcini minore, precum tipărirea și lipirea de afișe pentru o organizație numită „Direct Action”. Această grupare, deși se prezenta ca o mișcare de extremă dreapta britanică, a fost identificată de investigația FT ca fiind administrată din Rusia, conținutul său fiind creat inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale, cu erori care au dezvăluit folosirea alfabetului chirilic și a fusului orar rusesc. Ulterior, Direct Action a încurajat vandalizarea moscheilor din sudul Londrei, la care Lavrinovici a recunoscut că a participat la cel puțin două acțiuni.
Probele din instanță au arătat că „El Money” l-a manipulat pe Lavrinovici timp de șapte luni, atrăgându-l treptat de la propagandă și vandalism la acte de incendiere. Lavrinovici a declarat că a acceptat misiunile din disperare, având nevoie de bani pentru tratamentul medical al tatălui său din Ucraina. El a afirmat că nu știa inițial că țintele aveau legătură cu premierul britanic și că îl consideră pe președintele rus, Vladimir Putin, „un terorist”. După atacuri, coordonatorul i-a transmis să părăsească imediat Marea Britanie, deoarece atacase proprietățile „unei persoane foarte importante”, dar nu i-a mai trimis banii promiși, fiind arestat la scurt timp după aceea.
Legăturile financiare cu Rusia au fost, de asemenea, evidențiate. Portofelul de criptomonede al lui Lavrinovici a primit transferuri din conturi care tranzacționaseră prin Garantex, o platformă sancționată de Statele Unite pentru facilitarea activităților unor grupări de criminalitate cibernetică. De asemenea, investigația FT a descoperit conexiuni între Direct Action și canalul Telegram „Youth of the Saboteur”, un canal în limba rusă care publica ghiduri pentru recrutarea de cetățeni ucraineni din Europa de Vest pentru operațiuni de sabotaj, colaborând cu membri ai rețelei NoName057(16).
Stanislav Carpiuc, domiciliat în Romford, a negat acuzația de conspirație pentru distrugerea de proprietăți, susținând că se afla într-un pub din Notting Hill în momentul atacurilor. Procurorii au susținut, însă, că el a avut un rol în planificarea operațiunii și în gestionarea plăților, chiar dacă rolul său a fost mai puțin direct decât al lui Lavrinovici. Un al treilea inculpat, Petro Pochynok, în vârstă de 35 de ani (conform SkyNews) sau 37 de ani (conform Reuters), de naționalitate ucraineană, a fost achitat de aceeași acuzație de conspirație.
De ce contează Acest caz reprezintă un exemplu dramatic al modului în care actori statali sau afiliați statului rus utilizează rețele online și persoane vulnerabile din Europa pentru a desfășura operațiuni de destabilizare și intimidare. Atacurile asupra proprietăților unui lider occidental, precum premierul britanic Keir Starmer, subliniază o escaladare a tacticilor de război hibrid, unde granița dintre criminalitatea cibernetică și operațiunile de influență geopolitică devine tot mai neclară. Pentru România, acest caz este relevant, deoarece implică un cetățean român și evidențiază vulnerabilitatea cetățenilor est-europeni recrutați online pentru astfel de acțiuni, având potențialul de a genera tensiuni sociale și politice, amenințând securitatea regională și europeană.
Operațiunile de sabotaj ale Moscovei s-au înmulțit și au devenit mai agresive în Europa în ultimii ani, conform Financial Times. Ciaran Martin, fostul șef al Centrului Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie, a subliniat că Rusia operează printr-un schimb liber de activitate și expertiză între serviciile de informații ale statului și grupurile infracționale, unde „hackerii și infractorii sunt liberi să facă ce vor, atâta timp cât nu afectează interesele Rusiei”.
Deși legăturile directe dintre grupările implicate și autoritățile de la Moscova rămân dificil de demonstrat, acest verdict și investigația amplă subliniază necesitatea unei vigilențe sporite la nivel european împotriva acestor forme de agresiune hibridă, cu posibile implicații pentru securitatea națională și stabilitatea politică a statelor membre, inclusiv România.